EUR
4,83 RON
(-0.05%)
USD
4,47 RON
(-0.07%)
GBP
5,50 RON
(-0.28%)
CHF
4,58 RON
(-0.01%)
BGN
2,47 RON
(+0.21%)
BYN
1,74 RON
(-0.58%)
CAD
3,17 RON
(-0.65%)
RSD
0,04 RON
(-0%)
AUD
2,72 RON
(-1.52%)
JPY
0,04 RON
(+0.49%)
CZK
0,18 RON
(-0.99%)
INR
0,06 RON
(+1.12%)

 

O exoplanetă gazoasă, mai mică decât Neptun, are nori de apă în atmosfera sa

Trei echipe de astronomi studiază exoplaneta denumită K2-18b, o exoplanetă gazoasă, mai mică decât Neptun, dar care are în atmosfera sa nori din apă lichidă, similari celor din atmosfera terestră, transmite luni Space.com.

În luna septembrie, două dintre echipele de astronomi au anunţat că au identificat apă lichidă în atmosfera acestei planete – o descoperire extrem de importantă în căutarea planetelor pe care ar putea să existe viaţă. Însă prezenţa apei nu este o condiţie suficientă pentru existenţa vieţii. Alte variabile, precum temperatura sau presiunea, au de asemenea roluri importante. Recent, cea de-a treia echipă a anunţat că presiunea apei lichide de pe această planetă ar putea fi propice apariţiei vieţii.

„Am înţeles încă de la început că această planetă este o ţintă unică”, a declarat Björn Benneke, astronom la Universitatea din Montreal. Benneke a coordonat una dintre echipele care a anunţat rezultatele analizei asupra atmosferei acestei planete, într-un studiu realizat în septembrie 2019 şi publicat în decembrie în Astrophysical Journal Letters. De asemenea, el a prezentat aceste descoperiri cu ocazia conferinţei din luna ianuarie a Societăţii Americane de Astronomie.

Benneke şi colegii săi a folosit datele adunate de telescoapele spaţiale Hubble şi Spitzer pentru a observa planeta K2-18b de 12 ori într-un interval de timp de 3 ani, adunând astfel observaţii exacte despre atmosfera sa.

Oamenii de ştiinţă au mai studiat atmosfere ale unor exoplanete şi înainte, însă acestea erau mai mari decât K2-18b, care, pentru o planetă gazoasă este foarte mică – de doar 2,6 ori mai mare decât Pământul şi de 8,5 ori mai grea. Dimensiunile mici ale planetei au îngreunat şi mai mult derularea observaţiilor.

„Nimic asemănător nu s-a mai făcut înainte”, a precizat Benneke.

K2-18b se află la 110 ani lumină distanţă, în constelaţia Leo (Leu), unde orbitează o stea mică dar activă. Deşi această stea este mai mică decât Soarele, perioada orbitală de 33 de zile a planetei K2-18b indică faptul că aceasta primeşte cam tot atâta energie de la steaua sa cât primeşte şi Pământul de la Soare.

Prin observaţiile derulate cu telescoapele Hubble şi Spitzer, Benneke şi echipa sa au identificat semnătura chimică a apei în atmosfera exoplanetei. „Chiar şi mai interesant decât atât a fost faptul că în atmosfera acestei planete există un plafon de nori”, conform lui Benneke.

Primele indicii au venit după ce astronomii au observat că lumina stelară care trece prin atmosfera acestei planete se opreşte brusc, la o anumită altitudine. Benneke şi colegii săi au folosit modele computerizate şi au ajuns la concluzia că la altitudinea respectivă, presiunea şi temperatura sunt optime pentru existenţa apei în stare lichidă.

„Singura explicaţie posibilă este că aceştia sunt nori din apă lichidă, foarte similari celor din atmosfera terestră”, conform lui Benneke.

Pe măsură ce norii devin suprasaturaţi cu picături de apă, ei generează ploi. Aceste ploi nu ajung însă niciodată la sol ci pur şi simplu cad în gol până când ajung la straturi atmosferice unde condiţiile de temperatură şi presiune o fac din nou să se evapore. Deşi în atmosfera lui K2-18b sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru formarea norilor de apă, la fel ca pe Pământ, această planetă nu este una telurică şi nu are o suprafaţă. Ea este clasificată în categoria planetelor gazoase sub-neptuniene, categoria, probabil, cea mai comună de planete din galaxie. Conform estimărilor, 3/4 din totalul planetelor din Calea Lactee ar fi planete gazoase sub-neptuniene.

Planetele sub-neptuniene au mase mai mari decât Pământul dar mai mici decât planeta Neptun. În Sistemul Solar nu există nicio astfel de planetă. Studierea planetelor din clasa lui K2-18b îi poate ajuta pe astronomi să înţeleagă mai bine cum se formează şi cum evoluează astfel de planete. „Dacă vrem să înţelegem planetele în general, diversitatea corpurilor planetare, este foarte important să le înţelegem pe cele mai comune dintre ele”, a precizat Benneke.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata