Industria lemnului din România resimte o puternică presiune a importurilor

Reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului din România – Prolemn, atrag atentia ca industria lemnului din România resimte o puternică presiune a importurilor de produse finite şi semifinite, provenite din ţările unde resursa de lemn este mult mai ieftină, apropiindu-se de 700 de milioane de euro, în 2019, în special din Polonia, dar şi importuri de PAL, MDF sau cherestea atât din ţări din Vest, dar şi din Est, într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

„În România, dimensiunea dezastrului din administrarea pădurilor în Europa Centrală nu este percepută corect, după cum nu este apreciată nici realizarea şcolii şi practicii silvice care au făcut ca, în România, să nu avem acest dezastru: o silvicultură bazată pe specii locale, pe regenerare naturală cu perioade lungi de regenerare care creează structuri ale pădurii diversificate ca specii (…) Industria lemnului din România resimte o puternică presiune a importurilor de produse finite şi semifinite, venită din ţările unde resursa de lemn este mult mai ieftină decât în România: importurile de mobilă au crescut constant, apropiindu-se de 700 milioane euro, în 2019, presiunea venind în special din Polonia, dar şi importuri de PAL, MDF sau cherestea atât din ţări din Vest, dar şi din Est. Amploarea fake-news-urilor legate de domeniul pădurilor – prelucrarea lemnului a fost denunţată şi de oficiali la vârf ai statului român, prin vocea domnului prim-ministru Ludovic Orban şi cea a domnului ministru Costel Alexe, care au confirmat o realitate foarte simplu de verificat: trenurile de buşteni intră în România, nu pleacă din România!”, se menţionează în comunicatul citat.

Citeste si:  28 de antreprenori romi și din alte grupuri vulnerabile, finanțați cu peste 160.000 de franci elvețieni prin programul zefiR

In fiecare an, conform asociaţiei de profil, industria autohtonă a lemnului foloseşte, până la 3 milioane mc de buştean şi 300.000 mc de cherestea din import.

„Remarcabilă este şi performanţa şi competitivitatea industriei lemnului din România: deşi porneşte cu un handicap al unor costuri de transport de 20-25 euro/mc, faţă de competitorii din ţările de origine, această industrie foloseşte anual până la 3 milioane mc buştean şi 300.000 mc de cherestea din import, crescând valoarea resursei de 3 – 10 ori prin prelucrare, creând locuri de muncă, dar şi contribuţii la PIB în România şi, mai ales, creând o balanţă comercială puternic pozitivă: industria lemnului aduce un aport valutar net de peste 3,5 miliarde euro, din care două miliarde este adus de industria mobilei, 400 milioane euro de industria plăcilor, 400 milioane euro de binale, 500 milioane euro de industria cherestelei, iar diferenţa de alte produse din lemn. Practic, între 50 şi 80% din producţia industriilor bazate pe lemn merge la export, cu ponderi variabile pentru fiecare produs”, notează Prolemn.

Citeste si:  Directorul RBS denunţă “interferenţele politice” în banca britanică naţionalizată

Mare parte din volumul de aproximativ două milioane mc de doborâturi de vânt, înregistrat în iarna 2019 – 2020, arata datele centralizate de reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului din România arată că este încă necontractat, „mai ales în pădurile administrate de Romsilva, din cauza metodelor neadaptate realităţii, de evaluare a masei lemnoase – fir cu fir, a procedurilor greoaie şi birocratice de aprobare a derogărilor de la prevederile amenajamentelor silvice şi a decapitalizării sectorului de exploatare ca urmare a crizelor artificiale induse de modificarea legislaţiei pe linie de valorificare a masei lemnoase”.

In acest context, sistemul politico – administrativ din România trebuie să conştientizeze provocările reale pentru administrarea pădurilor şi să adopte măsuri adecvate pornind de la fundamente ale politicilor europene pentru economia bazată pe lemn, consideră oficialii Prolemn.

Citeste si:  Fitch revizuieşte în scădere ratingul individual al ProCredit Bank Romania

Astfel pădurile şi economia bazată pe lemn reprezintă un sector strategic pentru neutralitatea carbonului, în viziunea europeană, până în 2050 prin: sechestrare de carbon şi depozitare în păduri, stocarea carbonului în produsele din lemn, substituţia amprentei de carbon echivalente dacă s-ar folosi alte materiale decât lemnul şi înlocuirea energiei – reducerea echivalentă de emisii.

Asociaţia mai consideră, insa,  că industria lemnului din România are nevoie, printre altele, de o economie deschisă fluxurilor de import-export, de o clarificare internă a sistemelor de trasabilitate şi certificare a provenienţei legale a masei lemnoase, care să elimine discuţiile privind riscul ridicat de provenienţă a masei lemnoase din tăieri ilegale, respectiv de o fundamentare a politicilor publice bazată pe dovezi (studii ştiinţifice şi evaluări de impact, respectarea principiilor de transparenţă decizională în elaborarea acestor politici şi dezbateri reale, pornind de la provocările majore pentru domeniul pădurilor).

Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică şi non-profit, care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului în aplicaţii industriale diverse.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata