Cum se va schimba PIB-ul României în următorii 5 ani, după dorințele primului ministru

Scopul de bază al PNL și al Guvernului este ca, în maximum cinci ani de zile, România să reușească să depășească produsul intern brut (PIB) mediu pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, conform afirmațiilor lui Ludovic Orban, afirmații realizate în cadrul unei video-conferințe organizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR).

„Obiectivul nostru este ca, în următorii doi ani, să dăm drumul la aproape toate proiectele de care are nevoie România pentru a-şi asigura suportul indispensabil pentru dezvoltarea economică, pentru fructificarea oportunităţilor pe care le are România şi pentru a genera o dinamică economică fără precedent în România. Nu vă ascund că obiectivul meu e ca în maxim cinci ani România să depăşească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european şi, evident, venitul mediu pe care îl înregistrează cetăţenii la nivel european”, a mărturisit acesta.

Orban a mai spus că această mărire a veniturilor se va baza „pe piloni foarte solizi” și în niciun caz pe creșterea „artificială a consumului”.

Citeste si:  Asociația Elevilor din Constanța cere premierului Ludovic Orban demiterea ministrului Educației

„Acest lucru se va baza pe piloni foarte solizi, care vor schimba politica de până acum, care a fost bazată pe creşterea artificială a cererii, a consumului, prin pârghiile guvernamentale de creştere a unor categorii de venituri care se află în pixul Guvernului şi care au generat grave dezechilibre economice şi au redus grav potenţialul de dezvoltare economică a României, prin neglijarea investiţiilor, a factorilor de stimulare a dezvoltării capitalului autohton, prin tratamentul grosolan, de multe ori, faţă de investitori”, a declarat Orban.

Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cei mai folosiți parametri pentru a compara nivelul de trai între țări diferite. PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost de aproximativ 11.500 de euro în finalul anului, cu circa 990 de euro mai mare decât în anul 2018. adică creșterea PIB a fost de 4,1% în 2019 comparativ cu 2018, potrivit datelor furnizate de site-ul countryeconomy.com, în vreme ce PIB-ul pe cap de locuitor la nivel european a fost de aproximativ 34.780 de euro în anul 2019, potrivit aceleiași surse.

Citeste si:  Ministerul Energiei: Avem depozitele pline de gaze, dar tot nu putem acoperi vârfurile de consum din iarnă

Cu toate acestea, premierul a mai dezvăluit că 40 de miliarde de euro vor fi investiți în infrastructură de transport rutieră și feroviară și a amintit faptul că Guvernul lucrează în acest moment la programul de relansare economică pentru perioada de după pandemia de Covid-19.

„În domeniul infrastructurii de transport, planificăm investiţii de aproximativ 40 de miliarde de euro, atât în infrastructura rutieră, cât şi în infrastructura feroviară, care este extrem de importantă. Să nu uităm că Europa consideră transportul feroviar ca un transport prioritar, deoarece este un transport ecologic, sigur, care asigură şi confort. Nu puteam să tratăm – aşa cum a fost tratat în ultimii ani – calea ferată ca pe o Cenuşăreasă. Ca atare, şi aici vor veni investiţii publice masive. De asemenea, vrem să dezvoltăm infrastructura aeroportuară, cu planuri extrem de serioase, punerea în practică a Master Plan-ului de dezvoltare a Aeroportului Bucureşti Otopeni. De asemenea, dezvoltarea altor aeroporturi care se pot constitui în hub-uri de transport aerian”, a afirmat Orban.

Citeste si:  Rata șomajului în forma ajustată sezonier a crescut la 3,9% în septembrie

Conform ministrului, lucrările de navigabilitate ale Dunării sunt „fundamentale pentru a fructifica prezenţa pe teritoriul României a celei mai importante axe de transport fluvial”, care poate duce la evidențierea poziției geostrategice a țării noastre și la valorificarea portului Constanța ca o poartă de intrare-ieșire din Europa.

„În domeniul energetic, ştim foarte clar că avem probleme. După decizii catastrofale în domeniul energetic luate în ultimii şase-şapte ani, România a ajuns din exportator net de energie, importator de energie. Mai mult decât atât, competitivitatea companiilor româneşti a fost distrusă literalmente de preţul foarte mare, atât la gazul natural, cât şi la electricitate, care a fost rezultatul în special al unor decizii administrative guvernamentale care au permis ca contractele de furnizare a energiei electrice şi a gazului natural către companiile care acţionează în România să ducă la preţuri extrem de ridicate şi la reducerea competitivităţii acestor companii”, a declarat prim-ministrul.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata