Primul parteneriat naţional în domeniul bio-economiei circulare

Recent, la Casa Academiei Române, o Declaraţie de Bune Intenţii a fost parafată,  şi prevede agrearea Acordului de Parteneriat destinat accesării finanţărilor disponibile şi a altor oportunităţi de tip transnaţional rezultate din Planul de Redresare pentru Europa şi din Pactul Ecologic European, prin care România ar urma să primească un buget consistent dintr-un total estimat la circa 1.100 miliarde euro, pentru perioada 2021 – 2027.

In sprijinul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (CIO-SUERD) şi Fundaţiei Eurolink – Casa Europei, noul document a fost formulat în special în atenţia principalilor decidenţi în domeniu, precum: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, potrivit unui comunicat de presă al Catedrei Internaţionale Onorifică „Jean Bart”.

„Întrucât, până în prezent, experienţa practică a arătat că este necesar prevenirea şi depăşirea unor posibile suprapuneri, paralelisme sau blocaje legate în special de formarea unor consorţii, clustere sau parteneriate public-private privind atragerea şi utilizarea fondurilor europene destinate în speţă proiectelor de bio-economie, dezvoltare durabilă şi economie circulară în contextul transpunerii strategiilor şi recomandărilor UE în aceste domenii, părţile reunite înţeleg să strângă cooperarea spre a impulsiona îndeosebi decidenţii şi stakeholderii publici în domeniu în sensul creşterii gradului de stabilitate legislativă şi decizională, al transparenţei şi unei sporite interacţiuni, în special aceea legată de creditele cu dobândă subvenţionată pe care le va acorda Banca Europeană de Investiţii”, menţionează sursa citată.

Citeste si:  PDL, mai apropiat ca mentalitate de USL; Boc - soluţia dreptei pentru prezidenţiale, susţine preşedintele ţării

La Casa Academiei Române, la finele săptămânii trecute, a fost organizată,  o reuniune consultativă de lucru, iniţiată de CIO-SUERD, proiect fondat de Fundaţia Eurolink – Casa Europei, în parteneriat cu Academia Română (2012).

„Părţile reunite şi-au exprimat convingerea că, pentru perioada premergătoare operaţionalizării acestor direcţii mai largi de acţiune, ar fi necesară convergenţa intereselor, resurselor şi instrumentelor specifice ale părţilor prin primul Cluster Naţional de Bio-Economie Circulară, axat pe aplicarea în practică a managementului economiei circulare şi realizarea, în paralel, a unei protecţii a mediului, aptă să contribuie decisiv la reducerea efectelor nocive ale schimbărilor climatice, în acord cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, cu Strategia pentru Economie Circulară a României, aflată în curs de adoptare, precum şi cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). Totodată, noul cadru de cooperare urmează să aibă în vedere şi aplicarea în practică a altor noi importante strategii UE, precum cea referitoare la combaterea crizei alimentare, Strategia Biodiversităţii pentru 2030, ca şi a Strategiei Pădurilor (în curs de a fi adoptată)”, susţin iniţiatorii evenimentului.

Citeste si:  Europarlamentar ales Siegfried Mureşan (PMP) - biografie

In decembrie 2019, Comisia Europeană (CE) a prezentat, Pactul Ecologic European, cel mai ambiţios pachet de măsuri care ar trebui să le permită cetăţenilor şi întreprinderilor din Europa să beneficieze de tranziţia către o economie verde şi durabilă. Măsurile sunt însoţite de o foaie de parcurs iniţială a principalelor politici şi variază de la reducerea ambiţioasă a emisiilor şi investiţiile în cercetarea şi inovarea de vârf până la conservarea mediului natural al Europei.

Astfel, Pactul Ecologic European acoperă toate sectoarele economiei, în special transporturile, energia, agricultura, clădirile şi sectoarele industriale, de exemplu cele ale siderurgiei, cimentului, TIC, textilelor şi produselor chimice.

Iar, pentru a consacra în legislaţie ambiţia politică de a deveni, până în 2050, primul continent neutru din punct de vedere climatic, Comisia va prezenta, în termen de 100 de zile, primul „act legislativ european privind clima”. Pentru a atinge obiectivele în materie de climă şi mediu, Comisia va prezenta, de asemenea, Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, noul Plan de acţiune privind strategia industrială şi economia circulară, Strategia „de la fermă la consumator” pentru o alimentaţie durabilă şi propuneri pentru o Europă lipsită de poluare.

Citeste si:  Dobriţoiu: Demisionez din funcţia de preşedinte al Comisiei de apărare, în urma deciziei ÎCCJ

Se estimează că atingerea obiectivelor actuale pentru 2030 privind clima şi energia va necesita investiţii anuale suplimentare în valoare de 260 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1,5% din PIB-ul din 2018. Investiţiile vor necesita mobilizarea sectorului public şi a celui privat, conform propunerii de document.

Asadar, Planul de Investiţii al Pactului Ecologic European, propus de Comisia Europeană, urmăreşte să mobilizeze investiţii de 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani în Uniunea Europeană pentru a atinge obiectivele climatice. Suma va proveni din fonduri nerambursabile de la bugetul Uniunii, împrumuturi ale Băncii Europene de Investiţii garantate de bugetul UE, dar şi din cofinanţarea naţională pentru proiectele europene sau alte tipuri de împrumuturi. Pe lângă componenta financiară, Planul de Investiţii urmăreşte simplificarea regulilor europene pentru a crea un cadru uşor accesibil celor care doresc să facă investiţii durabile.

Iar europarlamentarul român Siegfried Mureşan, in calitate de raportor,  va coordona poziţia Parlamentului European privind planul de investiţii al Pactului Ecologic European propus de Comisia Europeană.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata