Proiectul „Legii mirosului” nu ţine cont de realităţile agriculturii româneşti şi nici de legislaţia UE

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale Pro Agro, susţin  într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, ca „Legea mirosului” nu ţine cont de realităţile agriculturii româneşti şi nici de legislaţia la nivelul Uniunii Europene şi trebuie avută în vedere opoziţia fermierilor faţă de acest proiect.

„Având în vedere poziţia iniţiatorilor proiectului legislativ, care în mod făţiş nu ţine cont de realităţile agriculturii româneşti, dar nici de legislaţia la nivelul UE, considerăm că vocea fermierilor trebuie să fie auzită şi opoziţia acestora faţă de proiectul ‘Legii mirosului’ trebuie să fie avută în vedere”, se arată în scrisoarea deschisă.

Pro Agro precizează că actul normativ reglementează în mod expres poluarea generată de „disconfortul olfactiv” prevăzut în mod distinct, prin modificarea art. 61, ca tip de poluare care poate conduce la încetarea temporară sau permanentă a unor activităţi economice. Ca urmare a adoptării proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, cunoscută în spaţiul public sub denumirea de „Legea mirosului”.

„Din punctul de vedere al tehnicii legislative, ‘disconfortul olfactiv’, respectiv sancţionarea depăşirii unor standarde de calitate a aerului, poate fi reglementat prin acte normative distincte, emise în aplicarea reglementării generale de protecţia mediului. Mai mult decât atât, există lege care reglementează calitatea aerului – Legea 104/2011. În aceste condiţii, considerăm că legea de modificare a OUG 195/2005 adoptată în data de 17.06.2020 în Parlament este menită exclusiv să confere autorităţilor locale atribuţii în domeniul controlului şi sancţionării protecţiei mediului, care anterior erau reglementate exclusiv ca aparţinând autorităţilor centrale şi locale de protecţia mediului”, subliniază fermierii.

Citeste si:  BULETINUL INSOLVENŢEI - 16 aprilie 2010 (2939)

Dar, aceştia semnalează că reglementarea are lacune din punctul de vedere al aplicării măsurilor de control şi al stabilirii condiţiilor în care se dispune încetarea temporară sau permanentă a activităţilor economice, măsuri care au un caracter sancţionator cu un impact semnificativ asupra activităţilor economice, putând conduce chiar la falimentarea agenţilor economici a căror activitate prin natura ei are un impact olfactiv.

„Sancţiunea încetării temporare sau permanente a activităţii trebuie să fie prevăzută ca fiind ultima soluţie pentru reducerea oricăror agenţi poluatori, însă în cazul legii adoptate nu există o reglementare graduală a măsurilor care pot fi aplicate, astfel încât acestea sa fie de natură a determina agentul economic să se conformeze normelor legale, nu să constituie o pârghie de constrângere în mâinile autorităţilor locale”, mai spun reprezentanţii Pro Agro.

Tot in acest timp,  conformarea operatorilor economici la standardele europene preluate ca standarde de referinţă a calităţii aerului în cadrul art. 645 din lege este „o sarcină dificilă”, în unele cazuri chiar imposibilă, în condiţiile în care situaţia economică actuală a majorităţii operatorilor economici nu permite realizarea de investiţii, societăţile fiind preocupate în principal de prevenirea şi combaterea efectelor negative ale pandemiei generate de COVID-19.

„De altfel, legea a fost adoptată fără o analiză preliminară a investiţiilor necesare din partea fiecărui tip de agent economic generator de disconfort olfactiv. Mai mult decât atât, nu s-a analizat impactul acestei reglementări ţinând cont de activităţile care sunt generatoare de disconfort olfactiv: spre exemplu, în industria alimentară, investiţiile necesare vor conduce la majorarea preţului pentru consumatorul final, deja afectat de reducerea veniturilor în contextul pandemiei generate de COVID-19. Fermele de păsări, abatoarele de carne de pasăre, fermele de creştere porcine, direct vizate de aplicarea acestei legi, sunt cele menite să asigure necesarul de hrană pentru populaţie, iar obligarea acestora la efectuarea de investiţii, sub sancţiunea încetării temporare sau permanente a activităţii, contravine intereselor întregii populaţii”, explică fermierii, care adaugă faptul că impunerea unor condiţii de mediu ce nu sunt obligatorii la nivel european este de natură să creeze un dezavantaj competitiv producătorilor români.

Citeste si:  Apicultorii şi producătorii de bioenergie aderă la Federaţia Naţională Pro Agro

Asadar, Pro Agro mai menţionează în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui că legea vizează inclusiv modificarea condiţiilor în care au fost acordate autorizaţiile de mediu, acte administrative în baza cărora agenţii economici îţi desfăşoară activitatea, atribuindu-i prin urmare un efect retroactiv unei legi civile, ceea ce încalcă prevederile art.15 alin.(2) din Constituţie, care stipulează: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”

Continuă documentul, modificarea OUG 195/2005 prin introducerea art. 646 constituie o încălcare a principiului siguranţei circuitului civil, întrucât proprietarii de ferme, abatoare sau alte unităţi de producţie generatoare de mirosuri care deţin aceste spaţii în zone rezidenţiale vor ajunge în imposibilitate de a utiliza activul în conformitate cu destinaţia sa, din cauza învecinării cu zone rezidenţiale, pentru dezvoltarea cărora tot autorităţile administrative au emis aprobări, de cele mai multe ori unitatea de producţie existând anterior dezvoltării acestor zone rezidenţiale.

Citeste si:  Jurconi (Pro Agro): Vom propune Ministerului Finanţelor reducerea TVA şi în sectorul laptelui

Pe de altă parte, acestia mai semnalează că Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în forma adoptată în data de 17 iunie 2020 de Camera Deputaţilor, a fost aprobată şi propusă pentru promulgare fără consultarea obligatorie a Consiliului Economic şi Social, aspect ce reiese din fişa legislativă publicata pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor.

De altfel,  legea a fost aprobată şi propusă pentru promulgare fără respectarea paşilor prevăzuţi de normele de tehnică legislativă, în speţă de Regulamentul Camerei Deputaţilor, care prevede, pentru fiecare demers legislativ în parte, un parcurs legislativ ce cuprinde trimiterea propunerilor legislative comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

„Considerăm că se impunea solicitarea unui aviz de la Comisia permanentă pentru agricultură, cu atât mai mult cu cât majoritatea obligaţiilor (dar şi a sancţiunilor prevăzute pentru nerespectarea lor) incumbă operatorilor agricoli. În pofida acestui fapt, constatăm încă odată, tot ca urmare a consultării fişei legislative publicate pe paginile de internet ale celor două Camere, că legea nu a fost trimisă Comisiei agricole pentru obţinerea unui aviz”, punctează reprezentanţii Pro Agro.

Sursa: Agerpres
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata