Actorii, cântăreţii, compozitorii sunt nemulţumiţi de faptul că ”a ieşit un balamuc” din hotărârea guvernanţilor privind drepturile de autor. Unii spun că nu au timp pentru a sta la cozi, alţii consideră că metoda de a plăti acest impozit reprezintă ”o aberaţie” sau ”un abuz”, iar alţii spun că vor prefera contractele pentru concerte în străinătate, în defavoarea celor din ţară.
Actorul Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de revistă ”Constantin Tănase”, a declarat, joi, că acest scandal privind drepturile de autor este colportat de cel puţin o lună, de când guvernanţii au început să lucreze la lege. ”Sigur că nu se ştia cum se va derula toată treaba. Eu nu am urmărit-o zi de zi, dar efectul a fost cel de astăzi, cu aceste aglomerări.
Ei nu au fost organizaţi pe partea de logistică. Acum am înghiţit hotărârea, suntem într-o perioadă de criză, într-un fel sau altul fiecare dintre noi trebuie să plătim această criză, care nu ştiu în ce măsură este numai a noastră şi nu este şi internaţională sau nu este dirijată.
Cert este că nu s-a organizat partea de logistică, lumea, sub ameninţarea unor penalităţi, s-a repezit să plătească aceste dări şi iată că a ieşit balamucul respectiv”, a declarat Arşinel.
Maestrul şi-a exprimat speranţa ca luna viitoare să fie o perioadă mai relaxată, când se vor găsi modalităţile de plată, iar lumea va respira uşurată că nu mai trebuie să stea la coadă.
”Mi se pare o chestie uşor dirijată, să fie puţin haos, ca după aceea să fie linişte, dar efectul să fie acelaşi, adică banii tot va trebui să-i dăm. La Teatrul de Revistă suntem în luna de concediu.
Ştiu că la colaboratorii externi s-a reţinut, pe statul de plată, ceea ce aveau de dat către stat”, a mai spus Alexandru Arşinel.
Actorul Mircea Diaconu, directorul Teatrului ”Nottara” şi senator liberal, este de părere că lucrurile sunt simple, iar ”răutatea – nu noutatea, ci răutatea – nu este că s-au mărit costurile”.
În opinia actorului, modalitatea ”este umilitoare”, pentru că s-a mutat obligaţia angajatorului de a opri la sursă dările pentru stat în astfel de contracte la angajat, ceea ce înseamnă ”să pui în cârca omului o povară pe care nu ştie să o ducă”.
”Se încurcă, îl panichează, îl blochează din eficienţă. Omul trebuie să muncească şi imediat după ce a luat banii fireşti, trebuie să meargă mai departe la muncă, nu prin tot felul de locurile, la tot felul de cozi, unde te scoate din circuit pentru o vreme. Este o aberaţie.
Sper din tot sufletul ca, în clipa când vine în Parlament – o să vină foarte repede în Parlament spre a se transforma în lege – să încercăm să modificăm această lege. Atât. Nu sumele. Pentru că răutatea şi mizeria din partea dânşilor este acuzaţia că noi ne opunem şi facem tot circul acesta pentru că nu vrem să dăm bani ţării”, a declarat joi, Mircea Diaconu.
Directorul Teatrului ”Nottara” consideră că relaţia normală dintre contribuabil şi stat ar trebui să fie de respect, de reciprocitate. ”Când mă duc să-mi plătesc dările, ar trebui să-mi dea şi o cafea. Nu, ei îmi dau şuturi, palme şi îmi iau şi banii.
Asta creează o reacţie adversă din partea cetăţeanului, care se simte vânat, se simte duşmănit şi acţionează în consecinţă. Poţi ajunge foarte curând – dacă nu am ajuns cumva – la relaţia de pe vremea lui Ceauşescu, când oamenii se simţeau îndreptăţiţi şi era moral să furi statul. Se întoarce roata”, a spus Diaconu.
Actriţa Naţionalului bucureştean Ilinca Goia a declarat că va plăti aceste dări atunci când va exista o singură declaraţie anuală şi aceea completabilă pe net. ”Atunci o să particip, o să plătesc şi o să-mi fac datoria către stat, aşa cum el nu şi-o face către mine, de altfel. Să stau la cozi şi să spun ‘Săru’ mâna’ inspectorilor financiari sau diverselor persoane, la birocraţia care există acolo, nu, nu o să particip.
Nu asta este treaba mea, artistul are alte treburi. Nu văd pe nimeni, dintre artiştii pe care îi cunosc şi îi respect, făcând asemenea mizerie. Consider că este o mizerie şi un lucru inutil, încă una dintre aberaţiile în care ne înglodează aceşti guvernanţi incapabili, sforari şi tupeişti”, a spus Ilinca Goia.
Dan Helciug, solistul trupei „Spitalul de Urgenţă”, consideră că noua metodă de impozitare a drepturilor de autor impusă de Guvern este „un abuz justificat probabil de starea de necesitate care s-a instaurat în România”.
„Este un abuz, justificat probabil de starea de necesitate care s-a instaurat în România, că suntem în criză economică, că nu mai avem bani, Guvernul nu mai are bani la buget şi probabil că o să ne ia taxă şi pe fiecare respiraţie”, a declarat Dan Helciug.
El a remarcat că măsura actuală este doar o consecinţă a faptului că actualul Guvern este „strâmtorat” şi că trebuie să strângă bani şi această nouă metodă de impozitare urmează altor măsuri similare, precum triplarea taxei sau înmatricularea autoturismelor.
Helciug a spus că va continua să lucreze, dar nu va mai face contracte pe drepturi de autor. „Am să evit să fac contracte pe drepturi de autor. Am o altă formă economică legală care nu impune o taxare suplimentară şi în felul acesta am rezolva problema.
Există foarte multe soluţii – fundaţii, asociaţie culturală şi multe altele. În felul acesta nu mai eşti nevoit să faci contracte pe drepturi de autor. Voi lucra cât mai mult în străinătate şi nu o să mă mai intereseze ce se întâmplă în ţara asta”, a mai spus Dan Helciug.
Artistul a remarcat că ceea ce face Guvernul în prezent este „un abuz care nu poate fi contraatacat” din lipsa unei organizări specifice de genul sindicatului care este foarte slab organizat în România.
Cantautorul Gheorghe Gheorghiu a declarat că înainte i se oprea acest impozit pentru drepturile de autor şi nu avea probleme.
”Nu ştiu acum de ce ar trebui să mă duc eu, să umblu pe la nu ştiu câte case de pensii, este o tâmpenie, cu atât mai mult cu cât nu stau foarte mult pe acasă”, a spus artistul.
Pentru cantautorul Mircea Vintilă lucrurile privind impozitul drepturilor de autor nu sunt deloc clare. ”Nu ştiu foarte bine cum se va impozita. La mine este o problemă destul de dificilă, pentru că eu plătesc de foarte mult timp şi pensie, la Casa de Pensie, şi asigurările de sănătate. Este o chestie îngrozitoare.
Cum să-mi reţii iarăşi, să mă obligi să plătesc din nou şi pensie şi asigurări de sănătate? Este ceva îngrozitor, ceva nemaiauzit. Dacă eu sunt plătit din trezorerie pentru ce am avut interpretat luna aceasta, pe 27 luna viitoare ce ar trebui să fac?
Să mă duc lunar să spun că nu am luat bani? Este îngrozitor”, a declarat Mircea Vintilă. El a mai spus că există posibilitatea ca săptămâna aceasta să aibă spectacol, iar două luni să nu mai cânte. Între timp, ar trebui să se considere că se află în şomaj?, s-a întrebat artistul.
Mircea Vintilă mai spune că este de acord că trebuie plătite asigurările şi le achită, dar nu consideră normal ca după ce plăteşte asigurările de sănătate şi pensia să i se impoziteze încă o dată venitul.
”Poate eu nu sunt difuzat la radio sau nu apar la televiziune şi atunci nu primesc bani. Şi mai este şi regularizarea care se face la sfârşitul anului. Eu nu pot să stau în fiecare lună la cozi să spun că nu am încasat bani, că nu am avut spectacol. Dacă nu sunt spectacole sau nu sunt difuzat la radio sau la televizor, nu pot să primesc bani”, explică Mircea Vintilă.
Compozitorul şi interpretul Mihai Constantinescu este de părere că în branşa lor drepturile de autor sunt oricum mici, ”iar din ce este teribil de mic să se mai ia şi ceva, asta înseamnă că oricum nu s-a rezolvat nimic”.
”Cu povestea asta nu se rezolvă absolut nimic vizavi de compozitori. Nu ştiu ce mare lucru se rezolvă, pentru că atât timp cât noi nu suntem difuzaţi, ce să ceară? Eu am marea senzaţie că se face o tevatură extraordinară pe nimic, în sensul că s-a ajuns la varianta ‘să vorbim să nu adormim’, pentru că s-ar putea să fie nevoie ca societatea să fie ocupată cu anumite lucruri.
Dintr-o poveste de genul acesta cu drepturile de autor tare îmi este teamă nu ajunge nimeni câştigător”, a declarat joi Mihai Constantinescu. El consideră că impozitarea drepturilor de autor ar trebui făcută la sfârşitul anului, ”când practic se declară ce sume s-au încasat şi care, dacă sunt prea mari, ar putea fi reimpozitate, sau dacă sunt normale şi civilizate, atunci ar trebui lăsate în pace”.
”Acestea sunt lucruri total nefireşti. Pui pe drumuri o armată de oameni pentru un leu sau pentru doi lei. Este o prostie fără de margini. Probabil că trebuie să ne prostim ca să ţinem societatea în priză, într-o priză caraghioasă”, a mai spus artistul.
Compozitorul Mihai Pocorschi, membru al trupei VH2, a declarat că breasla compozitorilor a rămas ”singurul bastion al freelancing-ului în România”. ”Acesta îl traducem foarte clar în oameni care nu au venituri constante, stabile.
Între două plăţi la drepturi de autor poate să treacă şi un an de zile pentru că plata nu depinde de cât ai de încasat, ci de cât de repede plăteşti utilizatorii. Până acum nu a privit pe nimeni că autorii nu au putut să-şi ia un credit, drepturile de autor nefiind recunoscute la bancă drept venituri sigure. Ei bine, dintr-odată ele au devenit venituri sigure care au devenit impozabile. Este o modalitate disperată, după părerea mea”, a declarat Mihai Pocorschi.
El a adăugat că modul în care artiştii sunt obligaţi să plătească aceste impozite poate fi pus pe seama ”nepriceperii celor care au făcut legea în momentul ăsta şi a sistemului de aplicare”. În opinia compozitorului, nişte cunoştinţe minime de management ar fi trebuit să anticipeze toată coada de la Administraţia Financiară. ”Mi se pare o măsură disperată şi fără o mare eficacitate în ceea ce-şi doreşte lumea, să reumple bugetul pentru ieşirea din criză.
Sigur, poate s-a exagerat în ultimii ani cu contractele pe drepturi de autor care erau făcute pentru absolut orice fel de activităţi. Sigur că este abuziv şi, într-un fel, se încalcă drepturile omului”, a opinat Pocorschi. Compozitorul nu crede că ieşirea din criză se bazează pe distrugerea unei bresle, a unor oameni care aveau un rol social foarte clar şi important.
”Ar trebui să-şi amintească guvernanţii că de titularii ăştia de drepturi de autor, pe care în momentul de faţă îi abuzează şi îi agresează, în campaniile electorale cam toate partidele au avut nevoie”, a mai spus Mihai Pocorschi.
Conform normelor metodologice la modificările aduse Codului fiscal, adoptate de Guvern la începutul lunii august, persoanele care realizează venituri de natură profesională, altele decât cele salariale, au obligaţia de a depune câte o declaraţie privind asigurarea în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor pentru şomaj, respectiv de a încheia contracte de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Contribuţia de asigurări sociale de pensie este de 10,5% din venitul brut, cea de şomaj – 0,5%, iar cea de sănătate – 5,5%. Declaraţiile de asigurare se depun o singură dată, până în data de 25 a lunii pentru luna anterioară în care s-au realizat veniturile de natura profesională, la casa teritorială de pensii şi, după caz, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau de reşedinţă a persoanelor asigurate.
Aceste declaraţii, în baza cărora vor fi plătite contribuţiile individuale, au fost publicate pe site-urile Casei Naţionale de Pensii şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Noile reglementări prevăd că persoanele care primesc venituri ocazionale din drepturi de autor şi au şi un salariu pe cartea de muncă trebuie să fie scutite de contribuţiile la bugetul de pensii, la asigurările de sănătate şi la şomaj aferente drepturilor de autor.
În schimb, cei care primesc drepturi de autor pentru creaţii în decursul unui an, fără să aibă un salariu pe carte de muncă, trebuie să plătească contribuţiile sociale menţionate pentru drepturile de autor aplicate la o bază echivalentă a maximum cinci salarii medii brute, anual, în funcţie de veniturile obţinute din creaţie.