Un nou record negativ a fost atins de România: unul din cinci români nu are resursele necesare pentru a-și permite zilnic carne în alimentație sau pentru a merge în vacanță, conform celor mai recente date furnizate de Eurostat. Țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, depășind doar Bulgaria. Astfel, 19,8% dintre români s-au confruntat în 2023 cu privațiuni materiale și sociale severe.
„De mai mulți ani, România se află printre cele mai sărace țări din UE. Dacă în 2022, aproximativ unul din patru români nu avea acces la bunuri esențiale pentru un trai decent, în 2023 situația s-a îmbunătățit ușor, însă nu semnificativ. În continuare, unul din cinci români s-a confruntat cu dificultăți majore. Conform datelor Eurostat, după România urmează Bulgaria și Grecia. În schimb, în țările unde cetățenii au cele mai puține griji financiare se află Slovenia, Croația și Luxemburg. 20% dintre români nu pot acoperi cheltuieli neprevăzute, nu își permit zilnic o masă cu carne sau nu își pot achita datoriile”, a relatat jurnalistul Sebastian Boldea pentru Digi24.
De asemenea, 6,8% din populația Uniunii Europene s-a confruntat anul trecut cu privațiuni materiale și sociale severe, o ușoară creștere față de 6,7% în 2022, potrivit Eurostat. România are cea mai mare pondere a populației afectate, conform datelor Oficiului European de Statistică.
Diferențe majore între statele membre UE
În cadrul statelor UE, procentul celor care trăiesc în condiții de privațiune materială și socială severă diferă semnificativ. În 2023, România a înregistrat cel mai mare procent (19,8%), urmată de Bulgaria (18%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) și Spania (9%). În contrast, țări precum Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg și Estonia (toate cu 2,5%) au raportat cele mai mici procente.
Femeile, mai afectate decât bărbații
Potrivit Eurostat, în 2023, femeile din UE au fost mai vulnerabile la privațiuni materiale și sociale severe decât bărbații. Procentul femeilor afectate a fost de 7,2%, comparativ cu 6,5% pentru bărbați. Această tendință s-a observat în toate categoriile de vârstă, cu excepția copiilor sub 18 ani, unde băieții (8,5%) au înregistrat o ușoară creștere față de fete (8,3%). La persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani, rata generală a privațiunilor a fost de 6,8%, cu femeile (7,2%) fiind mai afectate decât bărbații (6,4%). În cazul celor de peste 65 de ani, rata a fost cea mai scăzută, de 5,5%, însă femeile (6,1%) au avut din nou o rată mai mare comparativ cu bărbații (4,8%).
Cele mai mari rate de privațiune materială în sud-estul UE
România a înregistrat cea mai semnificativă scădere a ratei de privațiuni materiale și sociale severe, reducându-se cu 4,5 puncte procentuale față de anul precedent. Alte reduceri importante s-au înregistrat în Letonia (minus 1,6 puncte procentuale) și Croația (minus 1,2 puncte procentuale). Pe de altă parte, țări precum Danemarca, Austria, Ungaria și Spania au raportat creșteri de peste 1 punct procentual ale acestui indicator.
Regiunile din sud-estul Uniunii Europene au înregistrat cele mai mari niveluri de deprivare. În România, regiunea de sud-est a țării a avut cea mai ridicată rată de deprivare la nivel regional din întreaga UE, cu peste 30% din populație afectată. În total, nouă regiuni ale Uniunii Europene au avut procente de deprivare între 20% și 29,9%, majoritatea fiind situate în Europa de Sud și de Est, inclusiv două regiuni din România, trei din Bulgaria, dar și regiuni din Ungaria, Italia și Grecia. Țări precum Franța, Italia, România, Ungaria și Grecia au prezentat diferențe regionale semnificative, cu variații de peste 15 puncte procentuale între regiunile cele mai afectate și cele mai puțin afectate.