În 2013, compania americană Boston Dynamics a lansat robotul Atlas, un umanoid de 1,88 m, capabil să meargă pe terenuri accidentate, să sară de pe cutii și chiar să urce scări. Prezentat la competiția Darpa Robotics Challenge, Atlas părea o materializare a viitorului din ficțiune, un robot capabil să îndeplinească sarcinile cotidiene ale oamenilor. Părea începutul unei revoluții. Roboții urmau să ne preia toate treburile plictisitoare și dificile și să devină asistenți pentru vârstnici.
Tesla și alte companii încearcă să introducă inteligența artificială în roboți umanoizi, dar dezvoltarea acestora este încă încetinită de provocări tehnice și de siguranță. Totuși, visul unui robot casnic multifuncțional continuă să atragă interes.
Progrese semnificative în AI, dar roboții sunt încă limitați
De atunci, inteligența artificială a înregistrat progrese majore, de la viziunea computerizată la învățarea automată. Modelele lingvistice mari și sistemele de generare de conținut, precum cele recente, deschid noi perspective pentru interacțiunea om-calculator. Cu toate acestea, roboții fizici rămân în mare parte limitați la fabrici și depozite, unde îndeplinesc sarcini specifice, de obicei în spatele unor bariere de siguranță. În casele noastre, roboții se limitează la aspiratoare și tuns iarba – departe de imaginea unui droid multifuncțional precum Rosie din „Familia Jetson”.
„Din punct de vedere al designului robotic, nu am evoluat mult de la anii 1950”, afirmă Jenny Read, directorul programului de robotică al Agenției pentru Cercetare și Inovație Avansată din Marea Britanie. „Nu spun că nu s-au înregistrat progrese, dar comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în domeniul software-ului și calculatoarelor, avansul în robotică este destul de lent.”
Dezvoltarea unui robot necesită mai multe resurse, explică Nathan Lepora, profesor de robotică și AI la Universitatea din Bristol. „Este mult mai lent și mai complicat să construiești un robot decât să dezvolți un algoritm”, spune el. Acesta este motivul principal pentru care robotica rămâne în urma AI-ului.
Roboții umanoizi: Încă departe de utilitatea practică
Totuși, laboratoarele de cercetare și companiile lucrează pentru a reduce acest decalaj. Boston Dynamics a retras recent modelul hidraulic original al robotului Atlas și a prezentat o versiune electrică, pe care intenționează să o comercializeze în următorii ani. Agility Robotics, din Oregon, susține că robotul lor Digit este primul umanoid plătit pentru un loc de muncă, manevrând cutii într-o facilitate logistică. Elon Musk promite că robotul umanoid Tesla, numit Optimus, va începe să lucreze în fabricile Tesla anul viitor.
Cu toate acestea, roboții umanoizi au încă multe obstacole de depășit înainte de a putea opera în medii deschise, nestructurate. Progresele în AI pot ajuta, dar hardware-ul curent limitează încă potențialul roboților. În timp ce AI-ul poate scrie poezii sau crea imagini, nu poate efectua muncile periculoase sau murdare pe care oamenii ar dori să le automatizeze.
Dexteritatea: provocarea roboților casnici
Un design eficient pentru un robot utilitar începe adesea cu mâinile. „Multe utilizări pentru roboți depind de capacitatea lor de a manipula obiecte cu precizie și abilitate, fără a le deteriora,” spune Read. Oamenii sunt extrem de buni la acest lucru. Putem ridica un obiect greu, precum o ganteră, și apoi să manevrăm un ou delicat fără să-l spargem. Comparativ, roboții au mari dificultăți în a imita această abilitate.
Un exemplu de robot cu dexteritate avansată este mâna Shadow Dexterous Hand, dezvoltată de Shadow Robot. Aceasta seamănă cu mâna umană, având patru degete și un deget mare, dar mâna este atașată unui braț robotic mult mai voluminos, plin de electronică și cabluri. „Problema este legată de spațiu,” explică Rich Walker, director al Shadow Robot. Deși o mână de dimensiuni umane poate manevra unelte specifice, cum ar fi o pipetă, designul umanoid poate să nu fie cea mai bună soluție pentru toate sarcinile.
Îmbunătățirea durabilității și a eficienței
Shadow Robot a colaborat cu Google DeepMind pentru a dezvolta o versiune mai robustă a mâinii robotice, numită DEX-EE. Aceasta are trei degete mai mari, acoperite cu senzori tactili, și este proiectată pentru a putea manipula obiecte fără a se deteriora. În timpul testelor, mâna a funcționat timp de 300 de ore fără a se defecta, deși transferul abilităților învățate în simulări în lumea reală nu a fost întotdeauna perfect.
Interacțiunea fizică – cheia înțelegerii lumii reale
Roboții pot învăța multe prin simulări, dar interacțiunile fizice rămân esențiale pentru a înțelege complet mediul înconjurător. Modelele de limbaj mari, cum ar fi cele utilizate de ChatGPT, pot explica cum să strângi un șurub, dar nu pot face efectiv această sarcină. În mod similar, pentru a realiza o inteligență generală artificială (AGI), este esențial ca AI-ul să aibă un corp fizic pentru a înțelege cu adevărat lumea în care trăim.
Viitorul roboților umanoizi: Vis sau realitate?
Deși roboții umanoizi sunt atractivi din punct de vedere psihologic, aceștia nu sunt întotdeauna cea mai bună soluție pentru toate sarcinile. Roboții cu roți sau cu patru picioare, precum Spot de la Boston Dynamics, pot traversa terenuri accidentate mai eficient decât un robot cu două picioare. Totuși, umanoidul rămâne o soluție atractivă pentru medii construite pentru oameni, cum ar fi casele și birourile.
Securitatea este o altă provocare majoră în aducerea roboților în spații publice. Interacțiunea lor cu oameni nepregătiți sau copii într-un parc poate prezenta riscuri, spre deosebire de mediile controlate din fabrici. În prezent, roboticii explorează domenii precum vânzările cu amănuntul sau industria ospitalității, dar costul utilizării roboților în comparație cu forța de muncă umană este un factor esențial.
Roboți multifuncționali, un vis îndepărtat
Deși vedem progrese în dezvoltarea roboților umanoizi, un robot casnic multifuncțional capabil să spele vase, să facă curat și să plimbe câinele este încă departe. Roboții de îngrijire, adesea prezentați ca soluția pentru populațiile îmbătrânite, vor reprezenta o provocare și mai mare. Înainte să ne imaginăm roboți capabili să îngrijească vârstnici, trebuie să rezolvăm problemele legate de manipularea obiectelor casnice. Iar unele sarcini, precum arta și poezia, ar putea rămâne domeniul exclusiv al oamenilor.