Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre obiectivele sale în acest mandat, afirmând că îşi doreşte să realizeze ”cât mai mult pentru un Bucureşti al bucureştenilor, dezvoltat, curat şi verde”.
Edilul-şef abordează totodată subiecte precum unificarea RADET cu electrocentralele şi centralele termice din Capitală, situaţia câinilor fără stăpân, măsurile pentru descongestionarea traficului şi stadiul lucrărilor de infrastructură.
AGERPRES: Domnule primar general, care este situaţia câinilor fără stăpân? Ce aveţi în vedere în perioada următoare pentru a rezolva această problemă?
Sorin Oprescu: Proiectul asumat de municipalitate în privinţa câinilor fără stăpân este în grafic. Acţiunile de capturare dau rezultate vizibile. Numărul persoanelor muşcate a scăzut cu 70-72%, conform statisticilor Spitalului de boli infecţioase ”Matei Balş”. Cifrele în detaliu sunt prezentate periodic de Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor. Ceea ce vreau eu să se înţeleagă este că s-au capturat, până astăzi, peste 17.000 de câini. Avem mult de muncă în continuare, dar vă asigur că proiectul va fi dus la bun sfârşit, aşa cum am promis.
AGERPRES: Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România a semnalat în februarie că iarna aceasta s-au înregistrat o serie de deficienţe privind costuri prea mari ale facturilor la încălzire faţă de cât au consumat bucureştenii, precum şi probleme în furnizarea căldurii. Cum vedeţi rezolvarea acestei chestiuni?
Sorin Oprescu: Afirmaţia Federaţiei de Proprietari din România că iarna aceasta s-au înregistrat costuri mai mari la căldură faţă de iarna trecută reflectă de fapt modul incorect de repartizare a costurilor pe apartament de către administratorii asociaţiilor de proprietari. Și o să mă explic: consumul mediu facturat pentru energia termică furnizată de RADET la un apartament convenţional a scăzut în perioada decembrie 2013 — februarie 2014 faţă de decembrie 2012 — februarie 2013 cu aproximativ 5,6%. Consumul de energie termică facturat populaţiei în perioada noiembrie 2012 — februarie 2013 a fost de 2.601.707 Gcal (2.134.635 Gcal — încălzire şi 467.072 Gcal — a.c.c.), mai mare decât în perioada noiembrie 2013 — februarie 2014 când a fost facturată o cantitate de 2.407.844 Gcal (1.971.773 Gcal — încălzire şi 436.071 Gcal — a.c.c.). Procentul cu care a scăzut cantitatea de energie termică facturată populaţiei în perioada noiembrie 2013 — februarie 2014 faţă de noiembrie 2012 — februarie 2013 a fost de 7,5%.
AGERPRES: Un obiectiv pe anul acesta al Primăriei este unificarea RADET cu electrocentralele şi centralele termice din Capitală. Ce impact va avea această măsură asupra bucureştenilor?
Sorin Oprescu: Aceasta este o temă foarte importantă de discuţie. Nu doar pentru mine, care lupt de şase ani pentru rezolvarea acestei situaţii care părea fără ieşire, dar şi pentru bucureşteni. Vă reamintesc că, de şase ierni, Primăria Municipiului Bucureşti subvenţionează masiv energia termică pentru populaţie, cu 46,9% din costul gigacaloriei. Precizez că subvenţia acoperă diferenţa dintre costul de producţie a gigacaloriei, care este de 328 de lei, şi preţul pe care-l plăteşte bucureşteanul, adică 169,8 lei. Efortul Primăriei este de circa 500 de milioane de lei/an.
Prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 202 din 29.11.2012 a fost aprobat Memorandumul având ca obiectiv realizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în municipiul Bucureşti — producere, transport, distribuţie şi furnizare prin intermediul unui sistem integrat de alimentare centralizată cu energie termică — SACET. Numai în acest mod se va putea optimiza întreg procesul tehnologic şi, implicit, vom obţine creşterea eficienţei energetice, precum şi creşterea calităţii serviciului public furnizat populaţiei, reducerea costurilor şi a preţului local al energiei termice, în condiţiile unui efort rezonabil al bugetului local.
Gestionarea performantă a serviciului public implică rezolvarea problemelor financiare dintre RADET şi ELCEN (penalităţi aberante plătite de cetăţean), dar şi furnizarea la indicatori de performanţă orientaţi spre creşterea eficienţei energetice şi la un preţ suportabil pentru populaţie. Acest obiectiv nu poate fi atins decât prin realizarea unui SACET (Sistem Integrat de Alimentare Centralizată cu Energie Termică) integrat din punctul de vedere al proprietăţii bunurilor care îl compun şi exploatat de un singur operator care, prin metode performante de management şi investiţii, să optimizeze costurile pe întreg lanţul tehnologic şi să îndeplinească indicatorii de performanţă ai serviciului public impuşi de Municipiul Bucureşti.
Obiectivul Primăriei Capitalei este acela de a implica participarea sectorului privat pentru a face investiţiile de capital necesare pentru modernizarea sistemului, de a introduce strategii de eficientizare operaţională şi de a îmbunătăţi serviciul public. Este nevoie de circa 2, 5 miliarde de euro.
Sistemul Integrat de Termoficare din Bucureşti, ca unul dintre cele mai mari sisteme de termoficare centralizată din Europa, se află printre primele sisteme integrate care vor fi introduse pe piaţa de investiţii din Europa de Est. Aceasta reprezintă oportunitatea de a pătrunde pe cea de-a noua cea mai mare piaţă de electricitate din Europa (conform consumului) şi de a o folosi ca platformă pentru a consolida un nivel local de competenţe în scopul dezvoltării ulterioare pe plan naţional şi regional. Unitatea operării va rezulta din integrarea sistemelor de producţie şi distribuţie şi din îmbunătăţirea practicilor de management, care trebuie făcut pe criterii profesionale şi nu politice, aşa cum s-a făcut până acum.
La nivel naţional, operaţiunea este susţinută de prim-ministru, Ministerul Energiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Municipiului Bucureşti. Toate părţile implicate sunt de acord că această operaţiune este cea mai bună soluţie pentru îmbunătăţirea serviciilor publice la costuri suportabile. În plus, operaţiunea este încurajată de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană, iar Guvernul României încearcă să obţină suport financiar de la Uniunea Europeană prin Acordul de Parteneriat pentru Perioada de Programare Financiară 2014 — 2020.
AGERPRES: În opinia dumneavoastră, pentru bucureşteni, pentru facturi mai mici la căldură şi apă caldă, reprezintă o soluţie centrala de apartament sau cea de bloc?
Sorin Oprescu: Considerând acelaşi consum de energie termică al unui apartament convenţional indiferent de modul de încălzire, în momentul actual este puţin mai avantajos, din punct de vedere al costurilor, sistemul de încălzire cu centrală termică pe gaze naturale proprie de apartament. Deşi, la costurile gazelor naturale, se adaugă valoarea verificărilor periodice ale centralelor de apartament din punctul de vedere al ISCIR şi ale instalaţiei de alimentare cu gaze naturale, ceea ce ar egala într-un fel costurile cu energia termică consumată din sistemul integrat. Dar, având în vedere calendarul de liberalizare a preţului gazelor naturale pentru populaţie, se prevede o creştere cu aproximativ 10-12% anual a preţului acestora până în 2018. În condiţiile acestor realităţi, considerăm că soluţia cea mai puţin costisitoare în viitorul apropiat pentru alimentarea cu energie termică a unui consumator casnic este asigurată de sistemul centralizat de termoficare, care este şi metoda cea mai puţin poluantă.