Premierul Victor Ponta afirmă, în sesizarea adresată CCR, că nu contestă dreptul președintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreționar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul și Guvernul – chemat prin Constituție să garanteze obligațiile rezultate din actul aderării.
Primul-ministru a sesizat, marți, Curtea Constituțională a României (CCR) să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președinte, generat de acțiunile concrete ale șefului statului prin care își arogă atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Executivului.
Șefului Guvernului cere CCR să stabilească faptul că președintele României trebuie să delege primului-ministru atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.
Ponta arată că în 26 iunie va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi axată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităților pentru următorii cinci ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014.
„Având în vedere că agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014—2019 pe creștere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie și schimbări climatice) și pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate și justiție, am solicitat președintelui României, în data de 16 iunie a.c, oficial și public, să-mi delege atribuția de reprezentare a statului român, prin adresa înregistrată la Cabinetul Primului — Ministru sub nr. 5/3455 din 16 iunie 2014.
Președintele nu a delegat primului — ministru atribuția de reprezentare a statului român la Consiliu, deși subiectele de pe ordinea de zi țin în totalitate de atribuțiile constituționale ale Guvernului. Mai mult decât atât, președintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având in vedere subiectele de pe agenda de lucru”, susține premierul în sesizare.
Potrivit documentului, nici Guvernul și nici Parlamentul nu au fost informate și nici consultate asupra poziției pe care președintele o va susține la reuniunea Consiliului European.
„Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autoritățile statului, a loialității acestei cooperări și era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili poziția României. Ori în acest caz toate cele trei autorități publice au atribuții și răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului”, se mai spune în sesizare.
Ponta subliniază că este un conflict juridic întrucât vizează determinarea rolului pe care îl au președintele și Guvernul în definirea și orientarea poziției statului român ca membru al Uniunii Europene.
El invocă jurisprudența constantă a CCR care a stabilit că un conflict juridic de natură constituțională între autorități presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care potrivit Constituției, aparțin altora, precum și o prevedere din Tratatul privind Uniunea Europeană : „statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în fața parlamentelor naționale, fie in fata cetățenilor lor”.