Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, miercuri, 9 iulie, cu unanimitate de voturi, că nu a existat conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte legat de reprezentarea statului român la Consiliul European din iunie.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie.
Curtea a dezbătut miercuri sesizarea premierului Victor Ponta privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și președinte referitor la reprezentarea statului român la Consiliul European.
Prim-ministrul Victor Ponta, care a participat la ședința publică a CSM de miercuri, a precizat că sesizarea pe care a transmis-o Curții nu se referă la actualul șef al statului, ci este o situație pe care o vrea clarificată pentru cei care vor conduce Palatele Cotroceni și Victoria din noiembrie.
„Eu am cerut Curții Constituționale pentru viitorul președinte al României, pentru viitorul prim-ministru să stabilească un cadru foarte clar, ca să nu mai avem conflicte. Nu se referă la actualul președinte, pentru că dânsul oricum nu o să respecte decizia Curții. Eu vorbesc de noiembrie (…), din noiembrie să nu mai vadă partenerii noștri externi un conflict între președinte și premier legat de Consiliul European. Mi-am dorit să pregătim anii care urmează într-un mod în care România să fie reprezentată serios”, a explicat șeful Executivului, care a participat la ședința publică a CCR legată de sesizarea sa.
În opinia sa, atunci când discuțiile de la Consiliul European cad în atribuțiile Guvernului, președintele ar trebui să cedeze mandatul în favoarea premierului.
La rândul său, consilierul prezidențial Claudiu Dinu a afirmat că nu se poate cere CCR să pronunțe o decizie preventivă, pe viitor, în cadrul procedurii unui conflict între autorități și că înainte de Consiliul European a existat o întreagă corespondență între președinte și Guvern, în urma căreia s-a ajuns la puncte comune referitoare la agendă.
„A fost susținerea premierului un pic nuanțată. (…) Noi am spus că jurisprundența CCR este suficientă și oferă toate criteriile necesare reprezentării la Consiliul European. (…) Nu poți să ceri CCR să dea o decizie preventivă, interpretativă, pe viitor, ce se va întâmpla. Întâi trebuie să existe un conflict pe care Curtea să fie chemată să-l soluționeze și să dea și soluțiile ca pe viitor acesta să nu se mai producă. (…) O decizie preventivă sau interpretativă într-o procedură de conflict juridic de natură constituțională nu își găsește rostul, din punctul meu de vedere, dar CCR va decide”, a afirmat Dinu, la CCR.
Prim-ministrul a sesizat Curtea referitor la această speță pe 24 iunie și cerea CCR să stabilească faptul că președintele României trebuie să-i delege atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.
Ponta afirma în sesizare că nu contestă dreptul președintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreționar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul și Guvernul — chemat prin Constituție să garanteze obligațiile rezultate din actul aderării. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)