Încorporarea de către Rusia a celor patru regiuni ucrainene încalcă dreptul internațional. În plus, Kievul denunță nereguli, violență și constrângere în cadrul referendumurilor ilegale din Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, promovate de Kremlin.
În ziua de vineri, președintele rus Vladimir Putin a validat aderarea provinciilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson la teritoriul Federației Ruse. Iar procesul formal de anexare va fi finalizat marțea viitoare cu aprobarea sa într-o sesiune urgentă la Duma.
Anexarea teritorială este ilegală
Acesta mişcare a preşedintelui rus este un pas unilateral și ilegal care vine după desfășurarea între 23 și 27 septembrie a unor referendumuri fără garanții democratice. Autoritățile impuse de Moscova în aceste patru provincii parțial ocupate au prezentat miercuri rezultatele votului la Kremlin, care arătau, potrivit datelor necoroborate primite de la surse independente, un sprijin pentru anexare între 87% și 99%.
Citeste si:
În acest sens, José Antonio Perea Unceta, scriitor și profesor de Drept Internațional Public la Universitatea Complutense din Madrid, afirmă într-o convorbire telefonică că referendumurile promovate de forțele pro-ruse sunt ilegale „pentru că suveranul este Guvernul Ucrainei și nu există nicio normă internațională care contemplă secesiunea”, potrivit El Pais.
La rândul său, Alfonso Iglesias Velasco, profesor de Drept Internațional la Universitatea Autonomă din Madrid, subliniază într-un schimb de e-mailuri că anexarea teritorială semnată de Moscova este ilegală deoarece provine din folosirea forței și, prin urmare, încalcă Carta Națiunilor Unite din 1945, la care Rusia și Ucraina, în calitate de membre ale ONU, sunt semnatare.
În cadrul acesteia, în articolul 2 al primului capitol, spune următoarele: „Toți membrii se vor abține în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat sau în orice alt mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”. Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson fac parte din integritatea teritorială a Ucrainei.
Aceeași formulă ca la anexarea Crimeii
În contextul istoric, pentru a le conferi legitimitate internă, Moscova a folosit în aceste patru cazuri aceeași formulă pe care a folosit-o pentru a pecetlui anexarea Crimeii în martie 2014: recunoașterea independenței teritoriilor supuse anexării și, ulterior, consultarea cu privire la anexarea la Federaţia Rusă.
Aşadar, comunitatea internațională a manifestat încă de la început împotriva recunoașterii acestor consultări de anexare. Josep Borrell, șeful diplomației Uniunii Europene, a declarat, marți, că referendumurile ar avea consecințe negative pentru promotorii lor, punct pe care îl împărtășește și Statele Unite. Perea Unceta consideră că țări care mențin relații cu Rusia precum Serbia, China sau Kazahstan „nu au nicio intenție să susțină anexarea”. Dimpotrivă, expertul consideră că alții de pe orbita Moscovei, precum Cuba, Siria, Eritreea sau Etiopia, ar putea face acest lucru.
Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), care supraveghează referendumurile la nivel național și regional, sunt împotriva organizării de alegeri în zone aflate în context de război, precum cel în care se află în prezent cetățenii din Donețk, Luhansk, Zaporijjia și Herson.
Astfel, „OSCE are niște reguli de bază pentru a garanta legalitatea referendumurilor, de exemplu, să existe un organism electoral cu control judiciar; o dezbatere electorală în care libertatea de exprimare este garantată; ca cetățenii să poată accesa presa și televiziunea pentru a alege între da și nu. Lucruri care aici [în aceste patru regiuni ocupate] nu au existat”, descrie Perea Unceta.
Populația a votat sub constrângere
Din punct de vedere politico- social, un alt punct cheie în orice alegere cu garanții este recensământul alegătorilor. În acest caz, nu a existat un registru de recensământ – lista care adună numărul persoanelor cu drept de vot și care rămâne în puterea cenzorilor, cerință esențială pentru a face o consultare. La aceasta se adaugă faptul că populația a votat sub constrângere, după cum a raportat guvernul ucrainean al lui Volodímir Zelenski.
Kievul a denunţat că militarii au mers în case, la locuri de muncă şi în spitale pentru a forţa cetăţenii să meargă la vot. La fel, autoritățile ucrainene au deplâns prezența unor oameni înarmați care așteptau alături de purtătorii urnelor.
O parte din populație „importată de Rusia”
În acest sens, Rosa Fernández Egea, doctor și profesor de Drept Internațional Public la Universitatea Autonomă din Madrid, explică telefonic că aceste plebiscite, pe lângă faptul că sunt ilegale, au avut loc în „spații ocupate” care au suferit schimbări demografice profunde de la începutul invaziei ruse. Fernández Egea subliniază că o parte din populația actuală „a fost importată de Rusia” și că mulți dintre ucrainenii care locuiau acolo au fugit de la sfârșitul lunii februarie. Colegul său Perea Unceta definește această situație drept o „alterare artificială a populației”.
În concluzie, în cele șapte luni cât a durat conflictul, o parte din cetățenii ucraineni au fost nevoiți să-și părăsească casele. În prezent, peste șapte milioane de persoane au cerut azil în afara țării, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). În plus, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), există alte șapte milioane de persoane strămutate interne.
În cel mai recent raport al său, din 26 septembrie 2022, ONU estimează că numărul civililor uciși în urma conflictului este de 5.996 de la începutul ofensivei, pe 24 februarie.
