Țările cu venituri mici se vor confrunta în acest an cu cele mai mari facturi pentru serviciul datoriei externe din ultimul sfert de secol, punând în pericol cheltuielile pentru sănătate și educație.
Rambursarea datoriei publice datorate nerezidenților pentru un grup de 91 dintre cele mai sărace țări din lume va absorbi în medie peste 16% din veniturile guvernamentale în 2023, crescând la aproape 17% anul viitor, potrivit unui studiu realizat de grupul de campanie Debt Justice, care urmează să fie publicat marți.
Cifrele – cele mai mari din 1998 – urmează unei creșteri abrupte a costurilor de împrumut la nivel mondial anul trecut, când băncile centrale au încercat să contracareze inflația ridicată cu creșteri rapide ale ratelor.
Pentru multe dintre cele 91 de țări, care sunt clasificate de Banca Mondială ca fiind cu venituri mici și medii inferioare, rambursările datoriei interne, împrumutate de la creditori din interiorul țării, fac ca povara serviciului datoriei să fie în general mult mai mare, potrivit datelor separate ale FMI.
Creșterea costurilor serviciului datoriei va alimenta o dezbatere în curs de desfășurare cu privire la iertarea datoriilor.
Creditorii multilaterali și guvernele străine, conduși de FMI și Banca Mondială, au oferit o reducere de mare amploare a datoriilor la începutul mileniului. Inițiativa privind țările sărace puternic îndatorate a șters cea mai mare parte a datoriei publice externe bilaterale și multilaterale pentru multe țări.
Heidi Chow, director executiv al organizației Debt Justice, a declarat că rambursarea datoriilor a ajuns astăzi din nou la niveluri de „criză” pentru multe guverne, „împiedicând (capacitatea lor) de a furniza servicii publice, de a lupta împotriva crizei climatice și de a răspunde la turbulențele economice”. Media a atins un minim de 6,6% din venituri în 2011 și a crescut de atunci.
Chow a cerut o reducere „rapidă și cuprinzătoare” a datoriilor externe, inclusiv modificări ale legilor care guvernează contractele de obligațiuni în Anglia și în statul New York pentru a forța creditorii privați să participe la anularea datoriilor.
Dar Masood Ahmed, președintele think-tank-ului cu sediul la Washington, Centrul pentru Dezvoltare Globală și fost înalt funcționar al FMI și al Băncii Mondiale, a declarat că problemele de astăzi nu pot fi abordate în același mod ca în trecut.
„Acum este diferit”, a spus el. „Majoritatea debitorilor doresc să-și păstreze accesul la creditorii multilaterali și, cel mai important, la creditorii din sectorul privat”.
Potrivit datelor Băncii Mondiale analizate de Debt Justice, Sri Lanka se confruntă cu cel mai abrupt program de rambursări externe, egal cu 75% din veniturile guvernului în acest an. Este puțin probabil ca țara să facă față acestor plăți în urma neachitării datoriilor sale externe anul trecut.
Rambursările programate de Sri Lanka pentru datoria internă sunt și mai mari. Potrivit unui raport al FMI de luna trecută, acestea vor fi echivalente cu peste 27 la sută din produsul intern brut în 2023. Aceasta este de aproape trei ori mai mare decât cele aferente datoriei externe, egale cu 9,8% din PIB, potrivit FMI.
Zambia, care a intrat în incapacitate de plată a datoriilor sale externe în 2020, și Ghana, care a urmat anul trecut, au, de asemenea, niveluri ridicate ale datoriei interne, ceea ce se adaugă la presiunea asupra finanțelor lor publice.
Pakistanul, considerat de mulți economiști ca având un risc ridicat de incapacitate de plată, are programate în acest an rambursări ale datoriilor publice externe egale cu 47% din veniturile guvernamentale, potrivit Debt Justice. Într-un raport din septembrie anul trecut, FMI a declarat că datoriile sale guvernamentale externe erau egale cu 28% din PIB, iar datoriile sale interne cu 37% din PIB.
Sursa – www.ft.com