Cât cheltuim și cum reducem risipa. “Trebuie să petreci mult timp planificând fiecare masă”

11

De Crăciun ori Revelion, în mediul online apar zeci de pagini despre poluarea produsă de întreaga perioadă de sărbători, inclusiv sărbătorile conexe. Luna decembrie lasă o amprentă uriașă asupra mediului, având în vedere brazii împodobiți, cantitatea uriașă de mâncare pregătită și de multe ori neconsumată, dar și tonele de hârtie folosite pentru a împacheta cadourile.

În analiza comportamentului de consum al românilor, cu ocazia sărbătorilor de iarnă din acest an, reiese că bugetul mediu alocat este de 1.315 de lei, din care mâncarea are alocată suma de 680 de lei (55%), cadourile 487 de lei (32%) și pentru decorațiuni au fost alocați 148 de lei (13%), conform unui sondaj recent al Reveal Marketing Research.

Ce facem cu brazii de Crăciun?

În contextul unor calcule, în timp ce majoritatea preferă estetica unui copac natural în camera de zi (cu excepția, poate, a celor cu alergii), amprenta de carbon a opțiunilor diferă semnificativ. Carbon Trust raportează că un copac de 2 metri care este doborât dintr-o pădure are o amprentă de carbon de 3,5 kg, dacă este folosit pentru foc după aceea. Dacă ajunge la groapa de gunoi, atunci amprenta de carbon crește la 16 kg de CO2. În schimb, arborele artificial de aceeași dimensiune (de obicei PVC și metal) are o amprentă de carbon estimată la 40 kg de CO2. Deci un copac artificial trebuie folosit timp de 12 ani pentru a-l face mai verde decât un copac natural care este ciobit sau ars.

Astfel, “Brazii din pepiniere sunt crescuți exact pentru a servi acestui scop. Tăierea lor nu presupune un hazard natural, pentru că an de an, în locul brazilor tăiați, sunt plantați puieți. Pe toată perioada de creștere, aceștia produc o cantitate însemnată de oxigen și au impact pozitiv și asupra solului. Dacă privim latura socială, aceștia oferă și locuri de muncă și servesc unei industrii de consum fără a impacta mediul. În plus, după ce a fost folosit că element decorativ de Crăciun, bradul poate fi refolosit că lemn de foc, poate fi reciclat, trunchiul poate fi transformat în rumeguș, crengile că strat protector pentru sol”, spune Marina Popescu, director general Floria.ro.

În general, brazii în ghiveci sunt o variantă populară în ultimii ani, însă mulți dintre cei ce nu dispun de un loc potrivit pentru replantare o evită, motiv pentru care nu a fost chiar o alegere populară. În plus, brazii în ghiveci sunt mult mai mici și mai puțin ofertanți din punct de vedere estetic. Cum reușim însă să-i păstrăm în viață și după 6 ianuarie, când, de obicei, se strânge bradul?

Aşadar, “Experiență anilor trecuți, în care am desfășurat campanii de recolectare și replantare a brazilor în ghiveci, ne arată că, în lipsa unei îngrijiri specifice, puțini brazi în ghiveci rezistă până la momentul propice replantării. Și, mai apoi, un procent redus din cei care ajung să fie replantați, se adaptează în natură. Trebuie să înțelegem că un brad de pepinieră, adus în casă, în timpul iernii, trece printr-un șoc termic. De aceea se recomandă mereu aclimatizarea lui, timp de câteva zile, atât în momentul în care este adus acasă, cât și atunci când decidem să îl ducem, din nou, afară. Replantarea lui se face în lunile aprilie-mai, deci bradul nu trebuie îngrijit doar în perioada sărbătorilor, ci și alte câteva luni după. Locul ales pentru replantare trebuie să fie unul potrivit, ceea ce iarăși poate ridică probleme. Deci, varianta de brad în ghiveci este cea mai prietenoasă cu mediul, însă și cea mai anevoioasă”, a mai explicat Marina Popescu.

În acest sens, aceasta propune și o altă variantă de brazi, prietenoasă cu mediul, aceea a brazilor construiți. Pentru aceștia se folosesc crenguțe, fiind o variantă ușor de transportat, versatile și ideală și pentru a fi făcuți cadou.

În opinia sa, “Ideea comercializării brazilor construiți a venit ca un numitor comun al mai multor aspecte de care ținem cont în momentul în care alegem produsele pentru portofoliul nostru: impactul asupra mediului, ușurință în utilizare, imaginea/estetică. Nu am vrut să oferim clienților noștri doar ușurință în a comandă produsul, ci ne-am gândit și la curierii noștri, care trebuie să livreze acești brazi (brazii construiți sunt mult mai ușori), la experiență de acasă a clienților noștri (un brad construit este mult mai ușor de manevrat și integrat în decor; în plus, este o varianta bună și pentru cei care au animale de companie) și la rezistență produsului în condițiile de temperatura și umiditate din casă. Simetria brazilor construiți permite decorarea în diverse stiluri și, cel mai important, un brad construit ne permite să avem un brad natural fără să tăiem un copac sau fără să avem stresul îngrijirii bradului în ghiveci”, a mai precizat Marina Popescu.

 

Risipa alimentară de sărbători

Risipirea alimentelor este o altă problemă majoră de mediu în timpul sărbătorilor. Ce se întâmplă cu toate alimentele pe care nu le mâncăm? Potrivit unei estimări, aproximativ 54 de milioane de farfurii cu alimente sunt aruncate în Marea Britanie în fiecare Crăciun. Numai în UE, se estimează că aproximativ 80 de milioane de tone de alimente sunt risipite în fiecare an. Costurile economice ale acesteia sunt, de asemenea, considerabile, cu aproximativ 143 de miliarde de euro pierdute în acest proces.

Din punct de vedere financiar, în România, bugetul mediu alocat alimentelor pentru masa de Crăciun a fost de 680 de lei, arată un studiu Reveal Marketing Research. Persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, urmate de persoanele peste 55 de ani, alocă cei mai mulți bani pentru mâncare – 806 de lei, respectiv 728 lei.

Astfel, “Nivelul de risipă este invers proporțional cu nivelul de planificare al meniului săptămânal, însă este direct proporțional cu frecvența de cumpărare impulsivă, la umbra căruciorului”, spune Florian Mateiță, fondator Obor21.ro, cooperativă țărănească cu livrare, care funcționează pe principiul meatbooking – rezervare înainte de sacrificare. Astfel, potrivit lui Florian Mateiță, clienții Obor21.ro, rezervă pachete mici de carne pe site, iar decizia tăierii animalului vine după ce acesta este rezervat în proporție de peste 90%.

Carnea – de mânzat, caprine și ovine – provine exclusiv din gospodării din nordul Moldovei. “În schimbul unui mic efort de anticipare a ceea ce poftești, vei primi acasă, în cel mult 72 de ore de la sacrificare, carne de la țară în bucăți mici, vidate, cu trasabilitate certă și în deplină siguranță sanitar veterinară. Pentru a face posibil acest lucru, utilizăm tehnologia digitală și infrastructura existentă: abator certificat EU pentru procesare și ambalare, transport și coletărie frigorifică autorizat, rezervare online, plata cu cardul”, a explicat Florian Mateiță principiul de funcționare al businessului lansat în 2020.

Acesta are și 5 sfaturi pentru cei care își doresc mai puțină risipă alimentară sunt în stilul de viață:

1. Alcătuirea unei liste de cumpărături ajută semnificativ, pentru că evită alegerea haotică a unor alimente care ajung la gunoi.

2. Alegerea unor produse de calitate, al căror consum să facă plăcere.

3. Corelarea cantității de produse cu estimarea de consum și termenul de valabilitate.

4. Congelarea rapidă a produselor proaspete a căror perspectivă de gătire este mai îndepărtată.

5. Mai ales de Sărbători, este nevoie să rememorăm imaginile din trecut cu munții de mâncare rămasă după plecarea musafirilor, apoi să ne folosim experiența și judecata echilibrată pentru a reduce efectul negativ al consumului irațional asupra bugetului fiecăruia și asupra mediului în general.

 

Cum evităm aruncarea mâncării?

 

Un alt serviciu care vizează tocmai evitarea risipei alimentare a fost lansat recent, în București, de doi tineri antreprenori, în vârstă de 20, respectiv 21 de ani. Easybitez este un asistent pentru gătit care funcționează pe un principiu simplu: îți alegi ce vrei să mănânci, pentru câte persoane și vei primi acasă un pachet ce conține rețeta preparatului ales, alături de toate ingredientele, proaspete, locale (pe cât posibil), cântărite și numerotate. Astfel, plăcerea gătitului rămâne, fără stresul cumpărăturilor și risipa alimentară aferentă. De ce au gândit un business bazat pe sustenabilitate?

În opinia sa, “EasyBitez are două arii de sustenabilitate. Prima și cea mai importantă este eliminarea risipei alimentare. Mesele fiind deja stabilite, iar alimentele cântărite exact pentru numărul de porții solicitate, Easy Bitez reușește să rezolve problema risipei alimentare. România aruncă anual 1.3 milioane de tone de mâncare, 36% fiind reprezentată de mâncarea gătită. A două arie de sustenabilitate este pe partea de ambalare, acestea fiind în mare parte ecologice”, a explicat Vlad Cămărășoiu, unul dintre cei doi fondatori.

Iar, “Pentru a reduce risipa alimentară trebuie să petreci mult timp planificând fiecare masă și calculând exact aportul caloric necesar pe fiecare porție. De aceea, EasyBitez este un serviciu esențial atunci când vine vorba de sustenabilitate alimentară. De asemenea, aceste pierderi alimentare se resimt foarte puternic și în buzunarele consumatorilor. Procesul este simplu și necesită foarte puțin timp, intri pe site îți alegi rețetele pe care vrei să le gătești iar noi îți livrăm ingredientele in fiecare marți și sâmbătă, oferind pachete pentru 3, 4 sau 7 zile”, a mai explicat tânărul antreprenor.

 

Cât poluează cadourile primite de Sărbători?

 

În contextul comparaţiilor, sărbătorile de iarnă înseamnă și… cadouri. Studii recente arată că doar Marea Britanie folosește aproximativ 227.000 de mile de hârtie de împachetat în fiecare Crăciun, suficient pentru a se întinde de nouă ori în jurul lumii, și aproximativ 1 miliard de felicitări de Crăciun (echivalentul a 33 de milioane de copaci). În SUA, în fiecare an sunt trimise aproximativ 2 miliarde de felicitări de sărbători, suficiente pentru a umple un teren de fotbal cu hârtie stivuită la zece etaje.

Canada se estimează că va folosi 540.000 de tone de hârtie de împachetat în fiecare sezon festiv și va trimite 2,6 miliarde de felicitări. Cu 1 kg de hârtie care generează 3,5 kg de CO2 în timpul producției, amprenta globală de carbon a ambalajelor și a cardurilor este semnificativă. Impactul general asupra mediului depinde, desigur, de cât de mult din acest material este reciclat.

În România, potrivit studiului Reveal Marketing Research, o treime dintre respondenți (36%) declară că anul acesta preferă să comande cadouri online, comparativ cu 31% în anul precedent. De asemenea, 64% din totalul respondenților au cumpărat cadouri de Crăciun din magazinele fizice (mall, supermarket, hypermarket, piață). Cu toate acestea, se observă o scădere a numărului românilor care declară că fac cumpărături din magazine fizice, comparativ cu 2020 când optau pentru această modalitate în proporție de 69%.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata