Cele două mari tragedii din Ucraina secolului trecut

36

În prezent, democraţiile din multe zone ale lumii, nu doar din Ucraina, sunt în pericol, însă toţi ochii lumii par aţintiţi, în acest moment, numai pe Rusia. Însă, sunt alte pericole prezente în care trebui să acţioneze marile puteri ale lumii, potrivit unui editorial publicat în O Globo (Brazilia).

Astfel, întreaga lume a fost martoră, în ultimele zile, la o adevărată asasinare a unei țări, a unei națiuni, a unui popor și a unei democrații.

Ucraina va avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui

Însă, răspunzătoare este o altă țară, autocrată, condusă de un aspirant la calitatea de dictator care guvernează cu o mână de fier de mai bine de 20 de ani, cu cele mai nelegitime interese posibile, scrie Jorge Ithallo dos Santos, președintele Mișcării Democrație fără Frontiere.

Vladimir Putin a invadat Ucraina și distruge țara, care va avea nevoie de decenii pentru a se reconstrui și care va cheltui miliarde de dolari pentru aceasta; dar nimic nu va plăti pentru viețile pierdute. Acest lucru este incalculabil.

În contextul democraţiei, pe acelaşi ton cu invazia, Putin a amenințat alte țări care se învecinează cu Rusia și cu Ucraina, dacă vor adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau dacă se vor amesteca în război.

De asemenea, el amenință că va întrerupe livrarea de gaze către Uniunea Europeană. De la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial nu a existat o asemenea escaladare a pericolului unui război de proporţii, inclusiv a posibilității utilizării de către Rusia a armelor nucleare.

În concluzie, Ucraina a suferit mult în secolul trecut și încerca să-și revină, după ce și-a redobândit independența în 1991, odată cu sfârșitul Uniunii Sovietice. Regimul dictatorial sovietic a fost vinovat de două mari tragedii în țară:

-Holodomorul a ucis prin înfometare milioane de ucraineni între 1932 și 1933.

-În 1986, a avut loc accidentul nuclear de la Cernobîl

Nici până în prezent nu se cunoaşte cu exactitate, dimensiunea pagubelor de mediu și numărul victimelor. După ce a trăit toate acestea în secolul trecut, țara încerca să se ridice din nou, dar suferă de pe urma hărțuirii lui Putin începând din 2014, când s-a produs invadarea Crimeei, care rămâne sub stăpânire rusă până în prezent.

Astfel, Mișcarea Democrației fără Frontiere, a atras atenția încă din 2019 asupra amenințărilor grave pe care le suferă democrațiile în lume. Mai multe țări au dat înapoi în privința libertăților individuale, religioase, de presă și ale drepturilor omului, potrivit O Globo.

Sancţiunile ar trebui extinse şi în cazul altor ţări unde există astfel de conflicte

În prezent, Rusia se află printre marii vinovaţi pentru aceste încălcări. Iar sancţiunile aplicate de celelalte țări, pe bună dreptate, încearcă să rezolve războiul pe cale economică și diplomatică. Însă acestea ar trebui să fie extinse și celorlalte țări care în prezent încalcă drepturile.

În plan mondial, pe lângă războiul din Ucraina, avem conflicte în Siria, în Yemen, în Irak, în Afganistan, în Nigeria și în multe alte părți ale lumii. Sunt sute de mii de vieți pierdute în aceste conflicte, milioane de oameni și-au părăsit casele pentru a scăpa de bombardamente.

În incercările O Globo, „Ca să nu mai vorbim de celelalte milioane care trăiesc sub regimuri autoritare. În fața tuturor acestor lucruri, ne întrebăm: sunt democrațiile noastre în pericol? Suntem în siguranță? Se pare că nu. S-a imaginat un conflict de această amploare în inima “lumii civilizate” (Europa)?

Trebuie să fim vigilenți în privința încălcării democrației, a libertății presei și religiei, a drepturilor omului și faţă de pericolul războaielor. Mișcarea noastră încearcă să atragă atenția Braziliei și a lumii asupra acestui fapt prin acțiuni constante”.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata