CSM propune introducerea unei agravante la infracţiunile de patrimoniu şi creşterea la 15 ani a limitei de pedeapsă la acordul de recunoaştere

12

O altă propunere se referă la obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, în sensul modificării art. 138 alin. 13 referitor la conţinutul supravegherii tehnice şi introducerea unui articol nou, art. 146 indice 1. De asemenea, se doreşte modificarea art. 153 după ce în practica parchetelor şi instanţelor s-au ridicat probleme cu privire la obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare în categoria măsurilor de supraveghere tehnică, această măsură fiind dispusă de judecător la solicitarea procurorului.

De asemenea, CSM mai propune ca judecătorul să poată controla şi conţinutul controlului judiciar dispus de procuror. În reglementarea actuală este exclusiv la dispoziţia procurorului, judecătorul putând doar dispune revocarea acestei măsuri. Prin controlul pe care-l va exercita judecătorul, acesta din urmă va putea interveni în sensul în care va putea schimba măsura dispusă cu altă măsură preventivă.

Consiliul au mai constatat că ar fi necesară şi modificarea art. 399 Cpp referitor la măsurile preventive luate în cazul minorilor. Membrii CSM au constatat că, în prezent în situaţia în care prima instanţă aplică minorului o măsură educativă, fără a se deosebi după cum aceasta este privativă de libertate sau neprivativă de libertate, trebuie să dispună şi punerea de îndată în libertate a acestuia, indiferent de gravitatea infracţiunii săvârşite.

Potrivit noului Cp, minorului care a săvârşit o infracţiune nu i se mai poate aplica o pedeapsă, ci doar o măsură educativă.

Astfel, în situaţia unei infracţiuni de o gravitate deosebită, cum ar fi cea de omor, o astfel de reglementare poate avea consecinţe negative şi nejustificate pentru buna desfăşurare a procesului penal, atât din perspectiva desfăşurării în sine a procedurii judiciare în calea de atac, cât mai ales din perspectiva reacţiei sociale negative pe care ar genera-o, fără îndoială, punerea în libertate a inculpatului, fără a exista temeiuri faptice serioase pentru o astfel de măsură.

În reglementarea propusă, în situaţia în care prima instanţă ar aplica minorului o măsură educativă privativă de libertate, ar avea posibilitatea concretă de a aprecia, în temeiul alin. (1) al art. 399, asupra menţinerii sau revocării măsurii arestării preventive.

Un alt amendament se referă la completarea art. 421 punctul 2 lit. a din Cpp, referitor la soluţiile de judecată date în apel, cu practica CEDO.

În reglementarea actuală, un inculpat, achitat în prima instanţă, în a doua instanţă de apel poate fi condamnat fără să fie readministrate probele care au stat la baza achitării, iar CEDO a constatat recent în cazul României că a încălcat dispoziţiile la un proces echitabil — cauza Flueraş contra României, printr-o astfel de procedură.

În acest caz, textul propus este: ‘a) desfiinţează sentinţa primei instanţe şi pronunţă o nouă hotărâre procedând potrivit regulilor referitoare la soluţionarea acţiunii penale şi a acţiunii civile la judecata în fond. Instanţa de apel readministrează declaraţiile pe care prima instanţă şi-a întemeiat soluţia de achitare, dispoziţiile art. 374 alin. (7) — (10) şi ale art. 383 alin. (3) şi (4) aplicându-se în mod corespunzător.’ (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News