Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea, a apreciat marţi, 6 iulie, ca fiind nepotrivită măsura impusă băncilor de a informa clienţii prin poştă cu privire la actualizarea datelor personale.
„Am îngrăşat Poşta Română. Noi, băncile comerciale, a trebuit să trimitem opt milioane de scrisori clienţilor noştrii pentru a-i informa despre obligaţia de a-şi actualiza datele personale”, a spus Graţian Gheţea, care a apreciat această măsură ca una care a adus costuri importante sectorului bancar.
Preşedintele ARB a reafirmat şi dezacordul Asociaţiei Române a Băncilor cu privire la Ordonanţa legată de creditarea persoanelor fizice.
Gheţea a spus că Asociaţia Română a Băncilor încă acţionează pentru ca poziţia sectorului bancar să fie ascultată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
„Am semnat în numele ARB, către ANPC, o scrisoare de 12 pagini în care solicităm punctual răspunsuri şi clarificări asupra unor articole din Lege. Dacă ar fi fost un dialog, o colaborare, toate aceste lucruri ar fi fost evitate”, a subliniat preşedintele ARB.
Acesta a adăugaat că „ARB nu a fost de acord cu aplicarea directivei 48 a Comisiei Europene şi în România, iar ANPC nici măcar nu ne-a consultat în legătură cu modul de aplicare a acestei directive. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor nu ne-a contactat să audă şi punctul nostru de vedere. Una este că avem poziţii diferite legate de această Directivă şi alta este situaţia în care trebuie să fie aflată şi poziţia noastră”.
Graţian Gheţea consideră că piaţa creditului a stagnat din lipsă de cerere şi nu din cauza dobânzilor sau a condiţiilor dure de creditare. Gheţea a subliniat că este greu să poată fi trase concluzii despre activitatea băncilor în primul semestru şi a spus că „primele şase luni ale anului au fost caracterizate de continuarea impactului crizei asupra societăţilor comerciale şi a persoanelor fizice”.
„Din 100 de credite acordate de CEC Bank (unde Gheţea este preşedinte, n.r) persoanelor juridice, care au fost restructurate, 25 de clienţi nu mai pot să continue plata ratelor, iar 75 dintre aceştia au reuşit să se salveze”, a subliniat preşedintele ARB.
Referindu-se la executarea silită a clienţilor intraţi în insolvenţă Gheţea a apreciat că aceasta nu este o soluţie favorabilă băncilor pentru că activele nu pot fi vândute.
„Nu se vinde nimic sau se vinde foarte puţin, pentru că nu există o piaţă pentru aşa ceva. Din păcate, există clienţi ai băncilor la care se manifestă aşa numitul sindrom al doctorului. Aceştia nu vin la bancă pentru a fi sfătuiţi cum să se salveze de la faliment, cum nici un pacient care este bolnav nu se duce la doctor de teamă să nu-i spună că este bolnav şi preferă să stea acasă şi să nu ştie”, a spus Gheţea.
Preşedintele ARB a dat un exemplu din judeţul Timiş, unde a fost executat un activ de 830.000 lei de la o societate în insolvenţă, iar din vânzarea activului nu au fost acoperite nici cheltuielile cu executorul bancar. Gheţea a apreciat că Legea insolvenţei persoanelor juridice este în continuare neprietenoasa.
„Nu cred că o companie care a intrat în insolvenţă reuşeşte să mai aibă aceeaşi credibilitate în faţa băncilor comerciale”, a spus Gheţea.
Preşedintele ARB a avertizat că niciun client persoană juridică nu va mai putea lua credite fără garanţii.
„Băncile nu vor acorda credite fără garanţii, mai ales în aceste momente. Nu cred că o bancă este fericită să dea un credit de un milion euro, iar la sfârşitul lunii să fie obligată să constituie provizioane de 300.000 sau 600.000. Nu ne permitem să facem cheltuieli de dragul de a da credite. Nu suntem societăţi de binefacere sau de caritate”, a subliniat Graţian Gheţea.