Calafat: Istoria Vămii și Importanța sa Comercială
Atestări Documentare Timpurii
Prima mențiune documentară a orașului Calafat datează din 5 august 1424, când vama locală devine un punct esențial pentru comerțul dintre Țara Românească și Peninsula Balcanică. Această vama a câștigat o importanță deosebită în secolele XV și XVI, servind ca principal nod comercial.
O altă atestare provine din perioada domniei lui Basarab cel Tânăr-Țepeluș (1477-1478), când, pe 3 aprilie 1480, acesta întărește vama de la Calafat împreună cu târgul aferent.
Hrisovuri Regale
Pe 30 aprilie 1502, Radu cel Mare emite un hrisov prin care confirmă drepturile mănăstirii Tismana asupra vămii de la Calafat. Această practică de reîntărire a stăpânirilor asupra vadului continuă în anii următori cu acte emise de Mihnea I cel Rău (1508) și Vlad cel Tânăr (1510). De asemenea, Vladislav al III-lea oferă instrucțiuni mănăstirii Tismana privind colectarea vamalelor pe parcursul anilor ’20 ai secolului XVI.
Alte acte importante au fost emise de Moise Vodă (1529) și Mircea Ciobanul (1547), consolidând astfel statutul vamal al zonei.
Drumul Sării: O Arteră Comercial Strategic
Între secolele XIV-XVII, Calafatul reprezenta capătul unui drum comercial vital cunoscut sub numele de „Drumul sării”. Datorită poziției sale geografice favorabile, orașul facilita tranzitul produselor excedentare ale Țării Românești către Peninsula Balcanică și mai departe spre Adriatica. În același timp, mărfurile turcești și grecești pătrundeau în Muntenia prin acest punct strategic.
Fluxuri Comerciale Diverse
Vama de la Calafat era responsabila pentru exporturi semnificative către Imperiul Otoman, inclusiv cereale, animale domestice precum vitele sau caii, sare și vin. De asemenea, prin această poartă intrau în țară diverse bunuri precum textile orientale sau mirodenii.
Importanța economică a Calafatului s-a amplificat între secolele XVII-XVIII datorită poziției sale strategice față de Vidin. Multe mărfuri proveneau din regiunile vestice ale Bulgariei sau Macedoniei înainte să ajungem la Craiova – un alt nod comercial major al vremurilor respective – facilitând astfel distribuția acestora spre Transilvania sau alte regiuni ale țării.
Calafatul rămâne astfel o verigă esențialã în rețeaua comercialã istoricã a regiunii sud-est europene.
