Fondurile de pensii private românești administrate privat vor încheia acest an cu un randament mediu anual de 5%-6%, potrivit estimărilor vicepreședintelui CFA România, Adrian Codîrlașu, potrivit Economica.net. Această rată va fi mai mică decât inflația, a spus el. De fapt, va fi și mai rău: randamentul de 5%-6% este mai mic decât rata fără risc în România.
Acest lucru poate fi cu greu înțeles în contextul randamentelor ridicate plătite de obligațiunile guvernamentale emise în decembrie, dar și în primul trimestru din 2023 și aprilie, de peste 7%. Portofoliul de obligațiuni a fost deja marcat la piață anul trecut, când contributorii la fondurile de pensii au pierdut aproximativ o cincime din averea lor ca urmare a acestui fapt.
În plus, gospodăriile nu plătesc niciun impozit pe venit pentru profitul generat de investițiile în astfel de instrumente (Fidelis, Tezaur) – ceea ce face ca Pilonul III (de obicei mai puțin profitabil în comparație cu Pilonul II) să fie o opțiune și mai puțin competitivă în comparație cu alte alternative de investiții. Pilonul II este obligatoriu.
Rata de refinanțare în România este de așteptat să rămână la 7% pe parcursul întregului an, în timp ce inflația anuală va scădea probabil de la 15% la 8%-9% la sfârșitul anului. Acest lucru înseamnă că băncile își pot plasa excesul de bani în depozite overnight la banca centrală (BNR) la rata facilității de depozit de 6% – exact la fel, dacă nu mai mult, ca randamentul generat de administratorii fondurilor de pensii private.
„Dacă luăm în calcul o scădere accentuată a inflației, care ar putea ajunge la 8%-9% la sfârșitul anului, un randament de 6% este încă sub inflație, deci real negativ”, a spus Codîrlașcu.
Curtea Constituțională a aprobat recent un proiect de lege care reduce comisioanele percepute de administratorii fondurilor de pensii și leagă veniturile acestora de randamentele reale.
Sursa – www.romania-insider.com