Tradiția ‘Păștenilor’ Revitalizată în Vinerea, Cugir
O sărbătoare comunitară cu rădăcini adânci
În satul Vinerea, parte a orașului Cugir, obiceiul tradițional cunoscut sub numele de ‘Păștenii’ continuă să fie celebrat cu multă dăruire. Acest ritual, care se desfășoară pe parcursul Săptămânii Mari, implică participarea tuturor celor care împlinesc 60 de ani în cursul anului. Acești membri ai comunității sunt responsabili pentru pregătirea și distribuirea ‘Paștilor’, simboluri ale renașterii și unității.
Pregătiri începute din Bobotează
Activitățile legate de acest obicei debutează încă din ziua de Bobotează. Atunci, generația precedentă predau responsabilitățile noilor pășteni. „Mandatul se predă la Bobotează pentru anul următor”, a explicat învățătorul Ioan Buda, care a avut ocazia să participe ca păștean în 2014 alături de alți 42 de consățeni.
Conform lui Buda, „pāştenii” joacă un rol esențial nu doar la Paști, ci și la alte evenimente importante din calendarul religios local. Aceștia participând la slujbe speciale menite să asigure recolte bogate sau binecuvântări divine.
Ritualurile din Saptămâna Mare
Anul acesta, activitățile au început încă din Duminica Floriilor când păștenii s-au reunit pentru a împodobi ciuberele destinate Paștilor cu verdeață și mesaje festive. Aceste ciubere vor fi folosite în Noaptea Învierii pentru a oferi credincioșilor pâine și vin.
Un moment central are loc în Joia Mare când toți păştenii – inclusiv familiile lor – se adună îmbracați în costume populare pentru o procesiune solemnă către casa gazdei desemnate. Anul acesta familia lui Aurel Hiriza este gazda aleasă.
„Regula este ca gazdele să fie alternate între cele două parohii ale satului”, a precizat Hiriza referitor la tradițiile locale.
Procesiunea solemnã si slujba religioasă
Pe parcursul zilei de joi, participanții au purces într-o procesiune impresionantã spre casa gazdei avându-i înainte pe bărbați purtând steagurile României și Uniunii Europene alături de prapurii bisericilor locale. Au fost prezenți atât preoții cât și autoritățile locale printre care primarul Adrian Teban și vicepreședintele Consiliului Județean Alba Florin Roman.
Dupã slujbãa religioasã desfãsurată acasã la gazdã , participanţii s-au întors spre biserică purtând cu ei ingredientele necesare pregǎtirilor finale: pâinea şi vinul destinate Paştelui precum şi lumânările decorate frumos.
Participarea internaționalǎ
Anul acesta numărul păştenilor ajunge la 43 dintre care unii au venit chiar din strӑinӑtate pentru a participa la acest ritual ancestral. Mircea Herlea este unul dintre aceştia; stabilit acum aproape două decenii în Michigan (SUA), el va celebra anul acesta împlinirea vârstei de 60 ani prin revenirea acasă.
Întâlnire de Sărbătoare la Vinerea: Păștenii se Reunesc pentru Tradiții
O Datorie și o Împlinire Personală
În cadrul evenimentelor din Săptămâna Mare, Mircea Herlea a subliniat importanța prezenței sale în satul natal, Vinerea. “Este o datorie pe care trebuie să o îndeplinesc față de comunitatea în care am crescut și unde strămoșii mei au trăit”, a declarat el, îmbrăcat într-un costum popular specific zonei. Herlea a menționat că vizitele sale acasă sunt rare, având loc aproximativ o dată la doi ani. “Am venit special pentru aceste evenimente și mă bucur că pot participa”, a adăugat el.
Păștenii din Diaspora
Alți membri ai comunității s-au întors acasă din diverse colțuri ale lumii pentru a celebra tradiția păștenilor. Sabin Herlea, plecat în Spania timp de 18 ani, a afirmat: “Nu pot exprima cât de important este acest moment pentru mine și familia mea”. De asemenea, Ioan Todoran, care locuiește tot în Spania de 15 ani, s-a aratat mândru că obiceiul se păstrează cu strictețe.
Crăciun Herlea, liderul Sindicatului Liber de la Uzina Mecanică Cugir și un alt participant la tradiție, a descris întâlnirea ca fiind emoționantă. “Este un moment semnificativ să ne revedem colegii dispersați prin lume”, a spus el.
Ceremonia Religioasă
În Vinerea Paștilor seara, păștenii vor lua parte la Slujba de Prohod și vor efectua un ritual ce implică ocolirea bisericii locale. În Duminica Paștilor sunt programate slujba Învierii și împărțirea Paștilor. Comunitatea va avea ocazia să se reunească din nou pe 12 mai în cadrul petrecerii dedicate Pāştenilor.
Istoria Tradiției
Obiceiul păştenilor datează din urmă cu aproape șapte decenii când preotul Ioan Sabau l-a inițiat pentru a rezolva disputele legate de cine va oferi pâinea şi vinul necesar celebrării Paştelui. Astfel s-a decis ca localnicii care împlinesc vârsta de 60 de ani să contribuie comun la această ceremonie religioasă.
Indiferent unde se aflăm acum – fie că suntem în țară sau peste hotare – membrii generației respective revin anual în Vinerea pentru spovedanie şi cuminecăturile specifice acestei perioade sacre.
O Tradiție Similară în Loman
Un obicei similar există și într-un alt sat din Alba – Loman – unde peste o sută de membri participăm activ la pregătirea festivităților pascale prin contribuții financiare sau produse alimentare necesare celebrării acestei importante sărbători religioase.
“Pāştenii noştri reprezintã persoanele care asigurã pâinea şi vinul ce sunt împărţite în Noaptea Învierii”, explicã reprezentanţii comunitãţii locale despre semnificaţia acestui obicei strãvechi.Învățătoarea Elena Simioană, recunoscută pentru contribuțiile sale educaționale
O carieră dedicată educației
Elena Simioană, o învățătoare apreciată din Cugir, a fost distinsă recent pentru realizările sale remarcabile în domeniul educației. Cu o experiență vastă și un angajament deosebit față de elevii săi, aceasta a reușit să inspire generații întregi.
Impactul asupra comunității
Activitatea Elenei Simioană nu se limitează doar la predare; ea este implicată activ în diverse proiecte comunitare care vizează îmbunătățirea condițiilor de învățare și sprijinirea dezvoltării personale a copiilor. Prin inițiativele sale, a demonstrat că educația poate avea un impact profund asupra vieților tinerelor generații.
Recunoaștere și premii
Recent, Elena Simioană a fost onorată cu un premiu care subliniază contribuțiile sale semnificative la formarea tinerelor minți. Această distincție reflectează nu doar abilitățile ei pedagogice excepționale, ci și dedicarea față de profesie.
În concluzie, munca depusă de Elena Simioană este un exemplu elocvent al valorii pe care educatorii o aduc societății prin pasiunea lor pentru predare și angajamentul față de elevi.
