Demisia Alina Bica din funcția de procuror șef al DIICOT, după arestarea preventivă
Alina Bica a demisionat după reținerea sa
Alina Bica și-a înaintat demisia din funcția de procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în urma arestării sale preventive pentru o perioadă de 30 de zile. Aceasta este acuzată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru abuz în serviciu, într-un caz legat de retrocedarea unui teren situat în București.
Confirmarea demisiei
Conducerea Parchetului General a anunțat că Alina Bica i-a transmis procurorului general Tiberiu Nițu cererea sa de demisie atât din funcția de procuror DIICOT, cât și din cea de conducere a instituției. Până la numirea unui nou lider, Elena Georgiana Hosu, actualul procuror șef adjunct, va prelua responsabilitățile conducerii DIICOT.
Contextul arestării
Tiberiu Nițu a declarat anterior că, în cazul în care Alina Bica nu ar fi ales să demisioneze, ar fi propus revocarea acesteia din funcție. În acest context complicat pentru instituție, el și adjunctul său vor asigura conducerea interimară.
Bica ocupase poziția de șef al DIICOT din mai 2013, fiind numită printr-o propunere făcută atunci premierului Victor Ponta. Aceasta beneficiază și acum un aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Cariera profesională
Înainte să ajungă la conducerea DIICOT, Alina Bica a avut o carieră extinsă ca procuror în diverse structuri ale Ministerului Public. A activat între 1996 și 2012 în mai multe parchete regionale și naționale. De asemenea, ea a fost secretar de stat la Ministerul Justiției între ianuarie 2009 și mai 2012.
Acuzațiile formulate împotriva ei
Reținerea Alinei Bica s-a produs joi seara sub acuzația că aceasta ar fi obținut beneficii necuvenite prin deciziile luate ca membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP. În calitate oficială la Ministerul Justiției pe vremea respectivă, ea este suspectată că ar fi aprobat despăgubiri exorbitante pentru un teren cu valoare reala mult inferioară celei plătite omului afacerilor Stelian Gheorghe.
Această situație ridică semne serioase asupra integrității proceselor decizionale ale instituțiilor publice implicate în retrocedări imobiliare.
