În explicaţiile sale, „Este corect să spunem că China nu furnizează direct Rusiei arme, rachete şi muniţii. Iranul o face. Coreea de Nord o face”, a precizat Blinken într-o dezbatere la o sesiune specială a Forumului economic Mondial (World economic Forum – WEF) care se desfăşoară în Arabia Saudită.
Însă, secretarul american de stat, a precizat că în schimb, China „oferă un sprijin incalculabil bazei industriale de apărare a Rusiei”, ceea ce reduce din „presiunea masivă” exercitată de Occident asupra complexului militar-industrial rus prin sancţiuni, controale asupra exporturilor şi alte măsuri.
În plus, „Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia „primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane.
Mai mult, „Este vorba despre produse cu dublă întrebuinţare, dar ştim foarte bine unde ajung multe dintre ele”, a continuat Blinken, care a efectuat săptămâna trecută o vizită oficială la Beijing, unde a spus la o conferinţă de presă, după ce s-a întâlnit cu omologul său chinez Wang Yi şi cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, că „ar fi mai dificil pentru Rusia să-şi continue asaltul contra Ucrainei fără susţinerea Chinei”.
„Am spus clar la reuniuni că China nu trebuie să ajute Rusia prin furnizarea de componente electronice, mecanice, electromecanice şi alte tipuri de tehnologie pentru apărare”, a explicat el la aceeaşi conferinţă de presă, adăugând că Washingtonul nu exclude posibile sancţiuni împotriva companiilor chineze care furnizează Rusiei astfel de echipamente.
Pe de altă parte, Antony Blinken a estimat luni la dezbaterea la care a participat în Arabia Saudită că războiul contra Ucrainei pe care preşedintele rus Vladimir Putin l-a declanşat în februarie 2022 este un „dezastru strategic” pentru Rusia, întrucât această ţară este acum „mai slăbită”.
Din punct de vedere economic, modul în care Rusia şi-a reorientat economia în urma sancţiunilor occidentale ar putea „să funcţioneze pe termen scurt, dar nu este sustenabil pe termen lung”, crede şeful diplomaţiei americane, după ce săptămâna trecută Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat o creştere a economiei ruse de 3,2% pentru anul în curs.
Astfel, „Pe ansamblu, Rusia este mai slabă economic. Este mai slabă militar, dat fiind că i-au fost distruse atât de multe forţe. Şi este mai slabă diplomatic în mare parte a lumii, nu peste tot, dar este (mai slabă) în mare parte”, în timp ce „ucrainenii sunt mai uniţi ca oricând, inclusiv uniţi împotriva Rusiei, ceea ce nu era cazul înainte de 2014, când Rusia a comis prima agresiune contra Ucrainei”, consideră Antony Blinken.
De cealată parte, el a lăudat de asemenea modul în care Europa „s-a îndepărtat de dependenţa faţă de energia rusească într-o manieră extraordinară şi într-un interval de timp de numai doi ani”. În urma invaziei ruse în Ucraina, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti, care au fost înlocuite parţial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.
Aşadar, „Toate acestea reprezintă, cred, un enorm eşec strategic pentru Rusia. În multe aspecte, Putin a precipitat multe dintre lucrurile pe care dorea să le evite. Sper să fie recunoscut acest lucru”, mai ales „în momentul în care Rusia va demonstra că este cu adevărat dispusă să negocieze”, a concluzionat Antony Blinken.
În acest context, omologul său rus Serghei Lavrov a declarat mai devreme luna aceasta, vorbind despre eventuale negocieri de pace, că Moscova susţine „convocarea unei conferinţe care să fie acceptabilă pentru Rusia şi Ucraina”, dar orice viitoare negocieri cu Kievul trebuie să ţină cont de situaţia de pe teren, adică anexarea pe hârtie de către Rusia a provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporijie şi Herson, ocupate parţial de trupele ruse, şi a Crimeei, de asemenea anexată şi complet ocupată de Rusia în 2014.
De asemenea, Lavrov a criticat referirile repetate ale Occidentului la necesitatea ca Rusia să sufere o înfrângere strategică pe câmpul de luptă în Ucraina şi a susţinut că Moscova nu va accepta un armistiţiu cu Ucraina nici măcar în eventualitatea reluării negocierilor de pace.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acordul de pace nefinalizat între Rusia şi Ucraina la negocierile defăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul ar putea fi baza unor noi negocieri, adăugând însă că Moscova nu simte din partea Kievului vreo disponibilitate pentru discuţii.
Sursa: www.economica.net
