Anunțul momentului. Ce se întâmplă cu indemnizația de hrană
Astfel, ÎCCJ stabilește că indemnizaţia de hrană, un element esenţial în contextul remuneraţiei angajaţilor din sectorul public, nu trebuie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă pentru personalul contractual care este plătit din fonduri publice, precum şi pentru funcţionarii publici.
Decizia a fost luată în urma admiterii unui recurs în interesul legii formulat de Curtea de Apel Braşov, aducând astfel claritate în privinţa unei chestiuni legislative care a generat discuţii şi interpretări diverse în rândul instanţelor judecătoreşti.
Mai exact, instanţa supremă a punctat că indemnizaţia de hrană, reglementată de articolul 18 din Legea-cadru nr. 153/2017, care se referă la salarizarea personalului bugetar, nu face parte din calculele privind indemnizaţia de concediu de odihnă la care au dreptul angajaţii menţionaţi. Această clarificare este esenţială, având în vedere că, conform dispoziţiilor articolului 517, alineatul (4) din Codul de procedură civilă, aceste decizii sunt obligatorii.
Citeste si:
Instanța a avut interpretări diferite
Curtea de Apel Braşov a solicitat astfel Înaltei Curţi să se pronunţe cu privire la o problemă de drept care a generat interpretări diferite la nivelul instanţelor, dar şi în cadrul secţiilor civile şi de contencios administrativ ale Curţii de Apel Braşov. Problema a fost formulată în termenii:
„Dacă, în interpretarea şi aplicarea articolului 150 din Codul muncii, articolului 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992, articolului 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 şi articolului 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008, indemnizaţia de hrană, aşa cum este reglementată de articolul 18 din Legea nr. 153/2017, ar trebui să fie inclusă în baza de calcul a indemnizaţiei de concediu de odihnă pentru personalul contractual plătit din fonduri publice şi funcţionarii publici”.
Această chestiune juridică a generat, de-a lungul timpului, o practică judiciară divergentă, ceea ce a fost o sursă de confuzie pentru angajaţi şi instituţii deopotrivă. Punctul de vedere exprimat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov a fost clar: indemnizaţia de hrană nu ar trebui să fie considerată în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă. Această poziţie a dus la necesitatea sesizării Înaltei Curţi cu un recurs în interesul legii, astfel încât aspectul respectiv să fie clarificat în mod oficial. Această decizie este așteptată să aibă un impact semnificativ asupra modului în care sunt calculate indemnizaţiile de concediu de odihnă pentru personalul din sectorul public, contribuind la uniformizarea practicii judiciare la nivel naţional.
