Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a declarat recent, în cadrul unui interviu, că țara sa își va menține dreptul de veto împotriva extinderii spațiului Schengen fără frontiere al UE până când se va observa o “scădere susținută” a numărului de solicitanți de azil.
Decizia Austriei de a opri extinderea Spațiului Schengen a lăsat Bulgaria și România în afara zonei, menținând controalele la frontieră între cele două țări și membrii Spațiului Schengen. De asemenea, Țările de Jos au pus veto Bulgariei, dar au aprobat candidatura României la aderare. La acea vreme, criticii din România au susținut că Partidul Popular din Austria, partid de centru-dreapta aflat la guvernare, se folosea de problema migrației pentru a-și ține la distanță contracandidatul de extremă dreapta, Partidul Libertății.
În afară de ucraineni, cererile de azil în Austria aproape s-au triplat anul trecut, ajungând la aproximativ 110.000. Este cea mai mare rată pe cap de locuitor din UE, în ciuda faptului că Austria nu are granițe externe cu țări din afara UE. UE a primit anul trecut aproximativ 1 milion de refugiați, excluzând ucrainenii, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%.
Schallenberg a refuzat să definească un termen pentru momentul în care Viena ar putea ridica veto-ul său asupra extinderii Schengen, dar, având în vedere că sosirile de refugiați continuă să crească – agenția de azil a UE a înregistrat în ianuarie o creștere de aproape 60% de la un an la altul – o rezolvare a impasului privind Schengen pare să nu fie la îndemână pe termen scurt, potrivit Politico.eu.
Ca răspuns, UE a stabilit un plan de acțiune pentru a înăspri controalele la frontieră. Cu toate acestea, potrivit Politico, “principalul motiv pentru care Austria are atât de mulți refugiați este faptul că alte țări UE de-a lungul așa-numitei rute balcanice – în special Ungaria – refuză să înregistreze majoritatea solicitanților de azil, un pas care, conform normelor UE, ar permite Vienei să îi trimită înapoi în acea țară odată ce au ajuns în Austria”.
Comunitatea de afaceri din Austria, un jucător important în România și Bulgaria, va fi unul dintre cei mai mari perdanți ai deciziei guvernului austriac, alături de cetățenii și companiile românești.
Sursa – www.romania-insider.com
