Banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an

27

Claudiu Cazacu a realizat o analiză, miercuri 16 iunie, în care prezintă situaţia financiar-bancară din prezent. Astfel, banca centrală din SUA a ridicat ratele dobânzii de referință cu 0,75 puncte, de la 0,75-1% la 1,5-1,75% pe an, un pas mai rapid decât în orice moment de după 1994.

Deşi decizia Rezervei Federale a venit într-o perioadă în care presiunea pentru acțiune devenise deosebit de puternică, vineri inflaţia din SUA a fost anunțată la 8,6%, un vârf al ultimelor 4 decenii și cu 0,3 puncte peste nivelul așteptat.

Speranțele de a fi văzut deja un vârf al inflației, enunțate după scăderea din aprilie la 8,4% de la 8,5% în martie de unele bănci în analizele lor, au fost risipite, iar prognozele pentru răspunsul băncii centrale modificate în sus.

În contextul bancar, în șirul posibilităților, e drept, marginal, apăruse și varianta unei creșteri de 1 punct procentual. A cântărit, însă, mai greu necesitatea de a nu crea valuri și mai mari în piețe, deja destul de speriate de condițiile curente.

Astfel, VIX, indice al volatilității considerat și un mod de a cuantifica temerile investitorilor, a fost pe 13 iunie nu departe de 35, la mică distanță de vârful anului.

Indicele S&P500 al bursei din SUA a coborât cu 9,2% în iunie până pe 16 iunie, ora 16, aproape toate scăderile petrecându-se joi, vineri și luni.

Scădere accentuată a prețurilor titlurilor de stat

Contrapartidă la vânzare zilele acestea a fost greu de găsit, și în birourile băncilor și instituțiilor de market-making a fost mai dificilă misiunea de a afla cumpărători doritori de a acumula atât acțiuni, cât mai ales titluri de datorie, obligațiuni corporative și suverane.

Iar cererea mai redusă pentru titluri de stat a dus la o scădere accentuată a prețurilor acestora, și, astfel, la o creștere a dobânzilor pe care trebuie să le plătească statele atunci când se împrumută cu noi emisiuni de pe piețe. Pentru cele vechi, variațiile prețului afectează doar deținătorii actuali, și nu statul, care continuă să plătească în contul lor dobânzile mai mici agreate anterior.

În plan european, pentru cei care au urmărit criza datoriei suverane din Europa, în anii 2011 și 2012, și dificultățile întâmpinate de Grecia, care au dus la restructurarea datoriei în câteva etape, dar au reverberat în piața de datorie publică a Italiei, Portugaliei, Spaniei, Irlandei, printre altele, fenomenul de creștere a dobânzilor trezește amintiri puternice.

De data aceasta, Banca Centrală Europeană (BCE) a reacționat rapid, anunțând un instrument pentru a evita „fragmentarea” la nivel european, un mod de a spune că va interveni pentru a încerca să limiteze disparitățile în creștere și nivelul prea mare, mai ales pe termen lung, al dobânzilor pentru state ca Italia, cu o povară mare a datoriei publice în raport cu PIB-ul.

Acum este o veste bună, dar reinvestirea flexibilă a unor sume (din programele anterioare ale BCE care ajung la scadență) pentru a sprijini state mai vulnerabile va fi supusă testului piețelor, pentru că trendul major de scumpire a creditului nu va fi ușor de contracarat.

În contextul socio-economic, o nouă criză a datoriilor suverane ar fi ultimul lucru de care are nevoie Europa, în lupta cu prețurile mai mari la energie, alimente și nu numai, și supusă în plus consecințelor conflictului din Ucraina.

Dobânda va crește din iulie

La un moment dat, BCE va opri injecțiile de lichiditate și se așteaptă să înceapă un șir de majorări de dobândă, prima fiind în iulie, de 0,25 puncte, după o lungă perioadă de dobânzi negative la depozite.

În contextul social din SUA, unde încrederea consumatorilor a ajuns la 50,2 puncte potrivit Universității din Michigan, un minim record, și cu vânzările cu amănuntul în scădere lunară de 0,3%, potrivit datelor cele mai recente, motorul econimiei nu merge cu „toți cilindrii”.

În acest sens, la conferința de presă de miercuri, Jerome Powell a spus că Fed nu dorește să inducă o recesiune, dar o aterizare lină a devenit mai dificil de obținut.

Liderul Fed a vorbit despre factorii pe care nu-i poate controla precum prețul materiilor prime, care ar putea lua din mâinile Rezervei Federale șansa de a evita o recesiune.

Pentru piețe, ipoteza recesiunii în 2023 a prins și mai mult contur. Nu mai sunt mulți cei care văd spațiu de evitare a contracției economiei americane.

În contextul unui sondaj Financial Times, 70% dintre economiștii intervievați așteaptă o recesiune în SUA anul viitor.

Probabilitate de peste 77% pentru dobânzi

În prezent, dobânzile sunt văzute la peste 3% anul acesta de jumătate din membrii comitetului Fed, și la cel puțin 3,375% de o altă jumătate dintre ei.

Traderii de la Chicago sunt și mai pesimiști, observând o probabilitate de peste 77% pentru dobânzi, la 3,5% sau mai sus în decembrie, potrivit datelor de joi, ora 16.

În acest context, în Marea Britanie, Banca Angliei a hotărât să ridice costul creditului, majorând rata de referință cu 0,25 puncte, la 1,25%, joi, după un vot strâns în care 3 din 9 membri ai Comitetului au votat o majorare de 0,5 puncte.

În plan mondial, scăderea economiei de 0,3% în aprilie, după 0,1% în martie, i-a convins, cel mai probabil, să nu ia în seamă doar inflația, care a atins 9% în aprilie.

Astfel, băncile centrale din mai toată lumea sunt puse în fața unor decizii foarte grele.

În concluzie, de la riscul recesiunii, în SUA și Marea Britanie (și multe alte state), la cel al unei noi crize a datoriilor suverane, în Europa, autoritățile monetare aleg să înăsprească mediul financiar, reducând ușurința cu care se obține creditul în economie pentru a încetini inflația, sperând că vor alege amestecul optim și își vor atinge obiectivul fără daune colaterale mari.

O parte din dețineri au fost lichidate

În prezent, investitorii, pe burse și piețele de datorie publică, au ales să lichidizeze o parte din dețineri, preferând relativa siguranță a cash-ului speranței de a obține randamente mai bune.

Aşadar, deși, pe termen relativ scurt, de ordinul săptămânilor, după un pesimism accentuat pot apărea pe burse și reacții pozitive, e nevoie de o rapidă îmbunătățire a datelor macro și de o calmare a prețurilor materiilor prime, în special în zona de energie, pentru a evita riscul unor ajustări pronunțate ale dinamicii PIB-ului global.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata