BERD: Pachetul anticriză din România a avut mai mult un efect imaginar

Majoritatea guvernelor din Europa de Sud-Est (ESE) au luat decizii de sprijinire a economiei, care au avut un efect redus asupra acesteia.

În România, ideea de a aloca mai mult de 10 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură a avut un efect de stimulare mai mult imaginar, decât real, consideră expertul economist Peter Sanfey, de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), într-un studiu apărut pe site-ul Băncii şi intitulat ‘South-eastern Europe: lessons from the global economic crisis’ (Europa de Sud-Est: lecţii învăţate din criza economică globală’).

Una dintre particularităţile crizei din Sud-Estul Europei, România situându-se pe primul loc la acest capitol, este că economiştii nu au reuşit să îi prevadă amploarea. Peter Sanfey aminteşte că situaţia economică mondială a început să se schimbe sensibil în septembrie 2008, dar atunci problema ţărilor sud-est europene părea să fie cum să facă faţă inflaţiei în creştere, cauzată de ridicarea preţurilor la petrol şi bunuri de consum.

În aceste condiţii, FMI a prognozat în octombrie 2008 o creştere a economiei româneşti de 4,8 la sută în 2009, pentru a-şi revizui previziunea la -8,5 la sută în octombrie 2009, adică o diferenţă de peste 13 puncte. Previziunile BERD pentru creşterea economiei româneşti în 2009 au fost şi ele aproape la fel de imprecise, respectiv de 3 la sută în octombrie 2008 şi -8 la sută în octombrie 2009, adică o plajă de 11 puncte procentuale!

‘Scăderea la cote neprevăzute a activităţii economice va avea, probabil, o influenţă negativă asupra şomajului în lunile viitoare’ anticipează Peter Sanfey, analizând diminuarea producţiei industriale în Albania, Bosnia-Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia.
Rata inflaţiei a evoluat diferit în regiune: Bulgaria, care avea cea mai ridicată cotă, a ajuna să aibă una dintre cele mai mici inflaţii din regiune, Bosnia-Herţegovina ajungând chiar la deflaţie, iar România şi Serba şi-au permis reduceri ale ratei politicii monetare bazate pe scăderea inflaţiei.

‘Ar fi o eroare să considerăm diminuarea deficitelor de cont curent drept o evoluţie pozitivă, pentru că ea semnifică numai că firmele şi cetăţenii nu şi-au mai permis să importe la fel de mult ca înainte, ceea ce nu e un motiv de bucurie’, comentează Peter Sanfey. Volumul investiţiilor străine în ESE, care a atins 32,5 miliarde de euro în 2008, a scăzut în medie cu 50 la sută în primul semestru al anului 2009.

Canalele prin care criza a pătruns în statele sud-est europene sunt scăderea cererii pe pieţele unde exportau aceste ţări, cu precădere în UE (diminuarea exporturilor în medie cu 40 la sută în 2009 faţă de 2008), creşterea preţului la credite şi scăderea sumelor trimise acasă de cei care lucrează în străinătate, aşa-numitele remitenţe, diminuare care s-a apropiat de 50 la sută în România.

‘Băncile au fost promotorii creşterii economice în ESE în ultimul deceniu, dar şi sursa unor vulnerabilităţi în creştere’, estimează expertul BERD. În toate ţările din ESE, ponderea capitalului străin a variat între 75 la sută (Serbia) şi 95 la sută (Bosnia-Herţegovina), în România această pondere fiind de aproape 85 la sută, conform estimărilor BERD.

Printre aspectele pozitive evidenţiate în timpul crizei în zona ESE, România nefăcând nici o excepţie, se numără că nu s-au produs falimente ale băncilor, nu au fost dezordini sociale majore şi nu s-au produs regrese în procesul de reformă.
‘Spaţiul de manevră a guvernelor a fost redus de faptul că au cheltuit mult în timpul anilor de creştere economică şi au avut rezerve mici atunci când a lovit criza’, spune Peter Sanfey, care subliniază că ‘majoritatea guvernelor din Europa de Sud-Est (ESE) au luat decizii de sprijinire a economiei, care au avut un efect redus asupra acesteia.

În România, ideea de a aloca mai mult de 10 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură a avut un efect de stimulare mai mult imaginar, decât real’. Guvernele au crescut şi nivelul garanţiilor acordate deponenţilor la bănci şi, deşi nici un guvern nu i-ar fi putut recompensa intergral pe deponenţi în cazul prăbuşirii unei bănci majore, măsura a reuşit să crească încrederea în sistemul bancar.

‘Băncile centrale din întreaga regiune au reacţionat raţional şi eficient la criză’, consideră Peter Sanfey. Iniţial a existat un exces în acordarea creditelor pentru populaţie, în special în monede ‘exotice’ precum yen-ul şi francul elveţian, ‘dar odata criza instalată, băncile centrale au reuşit să joace un rol de calmare a pieţei şi de diminuare a efectelor crizei creditelor’, consideră expertul BERD. Cele două economii cu rate de schimb flotante, Serbia şi România, au înregistrat o depreciere a monedei naţionale, urmată de o stabilizare.

România a reuşit să reducă rezervele minime obligatorii pentru valută la 25 la sută (de la 40 la sută) pentru a sprijini creditarea economiei reale.
‘Ar fi lipsit de onestitate să se spună că FMI a ajuns să acorde banii fără sa mai pună prea multe întrebări, dar limitele pentru acordarea de împrumuturi sunt mai puţin rigide decât înainte de criză’, consideră economistul expert al BERD.

‘În diferite ţări, România fiind un exemplu de primă importanţă, au fost luate angajamente pe termen lung referitoare la reforma pensiilor şi a salariilor, care ar fi fost realizabile dacă ar fi continuat să se înregistreze ritmuri de creştere economică de 6-7 la sută. Aceste angajamente nu sunt însă realizabile în scenarii care implică un ritm scăzut de creştere economică.

Continuarea acestor iniţiative este foarte costisitoare politic. Introducerea unor politici fiscale pe termen lung necesită atât politicieni, cât şi alegători care să gândească pe termen lung’, previne Peter Sanfey, care mai consideră că ‘sprijinul din partea FMI va depinde de reducerea cheltuielilor publice până când acestea devin sustenabile. În ţările care au cicluri electorale frecvente şi guverne de coaliţie care sunt potenţial instabile, aceste reforme vor fi greu de realizat.’

În opinia expertului BERD, regiunea ESE are capacitatea de a beneficia de o viitoare relansare economică, dar aceasta se va produce la ritmuri de creştere mai mici decât cele înregistrate înaintea crizei.

Citește și
1 Comentariu
  1. vasi spune

    fireste ca BERD are dreptate.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata