România se pregătește să intre din nou într-o perioadă de dezinflație începută în luna februarie. Asta după o creștere a prețurilor înregistrată în ianuarie, din declarațiile lui Adrian Vasilescu, consultant strategie în Banca Națională a României (BNR).
În explicaţiile sale, „Luna februarie a fost în calculele şi în comentariile Băncii Naţionale o lună în care trebuia să ieşim din coama care s-a produs în ianuarie şi pe care Banca centrală a României a văzut-o, a văzut-o în imaginaţie şi în calcule. Şi a subliniat foarte clar pentru autorităţi şi pentru populaţie că mersul inflaţiei a fost lin, din ianuarie 2023 până inclusiv în decembrie 2023, în sensul că am avut ceea ce ne doream, adică o dezinflaţie. Deci nu deflaţie, ci dezinflaţie, care înseamnă o creştere încetinită a preţurilor.
Din ianuarie şi până în decembrie preţurile au crescut tot mai încet până au ajuns la 6,61% în decembrie, ceea ce a fost ideal pentru România. Banca Naţională a anunţat atunci că această creştere lină se va întrerupe în ianuarie şi aşa a fost, şi că va dura numai în ianuarie, iar imediat după, lucrurile îşi vor relua cursul normal. Aşa s-a şi întâmplat: în ianuarie s-a produs o coamă şi raportul de ieri (miercuri n.r.) al statisticii anunţa exact că şi-a încheiat cursul şi că uşor din februarie intrăm din nou într-o zonă de dezinflaţie”, a explicat Vasilescu.
În estimările BNR, în luna februarie, rata anuală a inflației a coborât la 7,23%, față de 7,41% în luna ianuarie. Totuși, prețurile mărfurilor alimentare s-au majorat cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.
Obiectivul privind rata de inflație
Adrian Vasilescu a subliniat că această perioadă de dezinflație reprezintă o creștere încetinită a prețurilor. Obiectivul României este de a se încadra într-o rată de inflație între 2,5% minus 1 punct procentual și 2,5% plus 1 punct procentual. Totodată, BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an. Se estimează că aceasta va ajunge la 4,7%, iar la sfârșitul lui 2025 se va situa în jurul valorii de 3,5%.
În viziunea consultantului BNR, acesta a explicat că România a ales o marjă „mai convenabilă”. Asta pentru că țara noastră a avut „lupte mari cu inflația” în perioada de tranziție la o economie de piață.
Astfel, „Această trecere de la comandă la libertate economică ne-a costat foarte mult. Am plătit acest cost şi am intrat într-o zonă normală de economie de piaţă. Preţurile noastre se mişcă acum în economia de piaţă. Ele sunt libere cât pot fi de libere preţurile în lumea noastră, pentru că de la Keynes (John Maynard Keynes – n.r.) încoace visul clasicilor de a avea în totalitate o piaţă liberă, o piaţă care să se autoechilibreze s-a stins din cauza crizelor teribile care au lovit lumea”, a subliniat Vasilescu.
Adrian Vasilescu a vorbit și despre eforturile gestionării inflației
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu a subliniat eforturile depuse pentru a gestiona inflația, inclusiv liberalizarea pieței energiei, care a dus la creșteri semnificative ale prețurilor, dar și intervenția BNR cu politici monetare adecvate.
În afirmaţiile sale, „În 2021, ianuarie, a intrat în vigoare libertatea preţului la gaze. În aceeaşi lună, în acelaşi moment, preţurile au crescut cu 20%, dintr-o dată. Odată când gazele au crescut şi ele cu 20% s-a mai adăugat 2%. Pe urmă încă 20% şi încă 20% şi iată că am fost nevoiţi să plătim un preţ pentru a ne asigura mai departe un curs normal, un curs care să curgă liber la produsele energetice şi la serviciile energetice. Banca Naţională a intervenit cu politica monetară, cu mult înainte de Fed, care a intervenit abia în martie 2022.
Pe urmă în iulie 2022 a intervenit şi Banca Centrală Europeană. Banca Naţională a României a intervenit de două ori. În octombrie 2021 şi în noiembrie 2021, şi dintr-o dată a reuşit. Calculele arată că aveam neşansa să ne punem în cap o inflaţie de aproape 30% şi nu am avut niciodată o inflaţie peste 16%. Şi acest 16% a fost un vârf în noiembrie 2022. De atunci, din noiembrie 2022 preţurile au început să crească lin, tot mai lin şi am ajuns acum la un preţ care, iată, rata anuală a inflaţiei ajunge cam la acelaşi nivel cu rata de intervenţie a Băncii Naţionale”, a adăugat consultant strategie în Banca Naţională a României, Adrian Vasilescu.
Sursa: www.capital.ro
