BNS: Creşterea impozitelor ar putea aduce venituri de 0,82 % din PIB

Creşterea impozitelor ar putea aduce venituri de 0,82 % din PIB, în următoarele şapte luni, aceste majorări vizând creşterea TVA, cota diferenţiată pe salarii şi creşterea impozitului pe profit, potrivit analizei făcute de Blocul Naţional Sindical (BNS) privind măsurile de austeritate bugetară.

Soluţiile de creştere a veniturilor bugetare prin majorarea nivelului impozitelor nu sunt foarte extinse, principala sursă pe termen scurt fiind reprezentată doar de creşterea Taxei pe Valoare Adăugată (TVA).

„Această măsură ar avea o componentă inflaţionistă, dar este de preferat o creştere inflaţionistă unei recesiuni deflaţioniste. Creşterea TVA de la 19 la 22 % este echivalentă unei scăderi a puterii de cumpărare cu 15 %, dar lumea va resimţi mai puţin acest şoc decât pe cel al scăderii nominale a salariilor, pensiilor, alocaţiilor”, se arată în raport.

Impactul estimat cu privire la aplicarea acestei măsuri pe următoarele şapte luni se ridică la 0,56 la sută din PIB.
Potrivit BNS, un episod inflaţionist cu efecte similare creşterii TVA poate fi declanşat prin devalorizarea bruscă a cursului de schimb spre o valoare de 4,6 – 4,7 lei/euro. Această supapă ar ajuta la serviciul datoriei publice interne în lei, care este mai presant şi mai mare decât serviciul datoriei publice externe şi ar creşte nominal veniturile bugetare, potrivit raportului BNS.

De asemenea, cota diferenţiată poate reprezenta o soluţie de perspectivă, impactul anualizat nefiind de neglijat, respectiv 0,172 la sută din PIB (850 milioane de lei), în următoarele şapte luni.

„Totuşi, doar 6 % din toate salariile din economie depăşesc 4.000 de lei, iar 75 la sută din salariile brute sunt sub 2.000 de lei. Rolul cotei diferenţiate este de stabilizator automat al preţurilor şi al veniturilor, dar nu neapărat de creştere a veniturilor bugetare pe termen scurt într-o perioadă de criză”, se arată în raport.

Potrivit BNS, impozitarea diferenţiată ar viza aplicarea unei cote de 25 la sută doar pentru salariile care depăşesc 4.000 de lei.

La toate aceste soluţii alternative de creştere a veniturilor s-ar putea adăuga reducerea economiei subterane şi a contrabandei.

Raportul BNS relevă şi câteva experienţe similare europene, respectiv în Letonia, unde, în cadrul unui program convenit cu FMI, în iunie 2009, a fost aplicat un pachet de măsuri comparabil cu cel propus acum în România (reducerea salariilor bugetarilor cu 20 la sută, reducerea pensiilor cu procente între 10 şi 70 la sută, reducerea alocaţiilor cu 10 la sută). În primul trimestru după introducerea măsurilor, trimestrul III 2009, Letonia a înregistrat o reducere a PIB cu patru la sută faţă de trimestrul precedent, în care se înregistrase o scădere de numai 0,4 la sută faţă de trimestrul anterior.

În primul trimestru din 2010, Letonia a înregistrat o uşoară creştere a PIB-ului de 0,3 la sută faţă de trimestrul precedent, datorată, însă, mai degrabă efectului de bază.

„Letonia nu poate fi, însă, considerată un exemplu de succes, în condiţiile în care guvernul care a introdus aceste măsuri de austeritate a demisionat în luna martie 2010, iar şomajul este în prezent de 23 la sută. Noul guvern pregăteşte un nou pachet de reduceri de cheltuieli”, se arată în raportul BNS.

De asemenea, Irlanda a introdus în decembrie 2009 un plan de reducere cu patru miliarde de euro a cheltuielilor bugetare, din care numai un miliard de euro reduceri de cheltuieli de personal.

Potrivit raportului BNS, în această ţară, s-a redus cu cinci la sută salariul celor cu venituri mici, sub 30.000 de euro pe an, şi cu 15 la sută salariile celor cu venituri peste această limită, iar ajutoarele de şomaj s-au redus diferit, în funcţie de vârstă. Pensiile nu au fost afectate, iar cheltuielile de capital au fost reduse cu un miliard de euro, fiind crescută şi acciza la carburanţi.

În cazul Spaniei, a fost anunţat recent un plan de austeritate care include reducerea salariilor bugetarilor cu cinci la sută şi de îngheţarea pensiilor. În 2011, salariile şi pensiile celor cu venituri mici vor putea creşte. Cele mai importante reduceri sunt de la investiţii publice, şase miliarde de euro, şi de la cheltuielile cu achiziţiile de bunuri şi servicii ale administraţiei locale – 1,2 miliarde de euro.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata