Contribuția Bucureștiului la PIB-ul României a înregistrat o scădere alarmantă în 2023, ajungând la 29,4%, un minim al ultimului deceniu, comparativ cu 37% în 2019. Această scădere este atribuită blocajelor administrative și dificultăților în eliberarea autorizațiilor de construcție, un aspect contestat frecvent de Primăria Capitalei și primarul Nicușor Dan.
Bucureștiul în criză. Contribuția Capitalei la PIB-ul României a scăzut
Un raport al Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI) arată că sectorul imobiliar, care a fost un motor economic esențial în trecut, traversează o criză majoră. Aceasta are un impact negativ asupra PIB-ului național, contribuția sectorului construcțiilor și a tranzacțiilor imobiliare în București scăzând la 12,8% în 2023, sub media națională.
Potrivit AREI, blocajul în eliberarea autorizațiilor și incertitudinea urbanistică au avut un efect devastator asupra economiei Capitalei. În condițiile în care Primăria Capitalei întârzie să aprobe Planurile Urbanistice Zonale (PUZ), multe proiecte importante de construcții au fost amânate sau blocate.
Studiul AREI estimează că pierderile fiscale generate de aceste blocaje vor atinge 18 miliarde de lei în perioada 2023-2026, o sumă semnificativă în raport cu bugetul public aprobat pentru Primăria Municipiului București (PMB) în 2023, de 11,6 miliarde de lei. De asemenea, în perioada 2021-2023, veniturile fiscale pierdute din cauza blocajelor urbanistice s-au ridicat la aproape 2,4 miliarde de lei.
Proiecții Economice pentru Următorii Ani
Estimările publice analizate de AREI arată că, în următorii patru ani, Bucureștiul ar putea pierde 3% din contribuția sa la PIB-ul național. Această scădere ar echivala cu o pierdere de 61 miliarde de lei, reprezentând 1% din PIB-ul României în fiecare an. Aceste pierderi economice ar putea destabiliza nu doar capitala, ci și întreaga economie națională, având în vedere rolul major al Bucureștiului în economia României.
Reducerea Volumului de Construcții în Capitală
Volumul de construcții din București a scăzut drastic în ultimii ani. În 2023, numărul autorizațiilor de construire emise pentru clădirile noi a scăzut la jumătate, iar numărul de locuințe finalizate a fost cu 10% mai mic față de anii anteriori. Această tendință de scădere este așteptată să continue, având în vedere lipsa de acțiune în privința reglementărilor urbanistice și a proiectelor de dezvoltare.
Blocaj Administrativ și Investiții Scăzute
Blocajele administrative din București au plasat capitala pe ultimul loc în top 10 județe în ceea ce privește activele fixe deținute de companiile din construcții. În 2023, capitala a avut doar 17% din aceste active, comparativ cu o medie națională de 24%. Aceasta reflectă o scădere a interesului investițional, cauzată de dificultățile în obținerea autorizațiilor și de lipsa unei strategii clare de dezvoltare urbanistică.
Asociația Investitorilor de Real Estate din România atrage atenția asupra necesității adoptării unor măsuri urgente pentru deblocarea proiectelor de dezvoltare din București. Este esențială adoptarea Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) și accelerarea procesului de elaborare a Planului Urbanistic General al Municipiului București.
Dennis Selinas, președintele Consiliului Director al AREI, a subliniat importanța colaborării între investitori și autoritățile publice pentru depășirea acestei crize: „Viziunea AREI este că printr-un parteneriat real între investitori și autoritățile publice locale, această situație poate fi remediată. Ne dorim să colaborăm mai eficient cu factorii decizionali pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă și un cadru favorabil investițiilor.”
Bucureștiul se confruntă cu o scădere economică semnificativă, cauzată de blocajele administrative și incertitudinea reglementărilor urbanistice. Fără măsuri rapide și eficiente din partea autorităților, acest declin ar putea avea consecințe grave asupra economiei naționale, având în vedere rolul vital al Capitalei în formarea PIB-ului României.