Din datele Eurostat, în anul 2023 cele mai ridicate deficite guvernamentale au fost înregistrate în: Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7% din PIB), România (6,6% din PIB), Franţa (5,5% din PIB) şi Polonia (5,1% din PIB).
În ziua de miercuri 19 iunie 2024, Comisia Europeană va anunţa statele-membre ale UE care vor intra în procedura de deficit excesiv (PDE). În acest sens, Bloomberg dezvăluie că Spania şi trei alte ţări, al căror deficit depăşeşte 3% din PIB, nu sunt pe listă.
În Europa, Italia şi Polonia au anunţat, deja, că se aşteaptă să intre în procedura de deficit excesiv. Statele-membre UE trebuie să păstreze deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, iar depăşirea acestui prag atrage recomandări pentru readucerea sub control a bugetului.
Pentru Franţa, anunţul vine în cel mai prost moment posibil. Agenţia de evaluare financiară Moody’s a avertizat, săptămâna trecută, că decizia preşedintelui Franţei de a cere organizarea de alegeri anticipate reprezintă un element negativ pentru ratingul suveran.
În declaraţiile sale, „Alegerile anticipate cresc riscurile la adresa consolidării fiscale”, a transmis Moody’s, într-un comunicat, în care descrie alegerile anticipate drept „un factor negativ” la adresa ratingului suveran Aa2 atribuit Franţei, care este cu o treaptă peste calificativele acordate Franţei de către celelalte două mari agenţii de evaluare, Fitch şi S&P Global.
În luna aprilie, statele-membre UE au adoptat noi reguli care reglementează nivelul datoriei publice pe care o ţară din Uniune o poate acumula şi mărimea deficitului bugetar permis. Noile reguli menţin limitele privind datoria şi deficitul public prevăzute în tratate, la 60%, respectiv 3% din PIB, dar oferă mai mult spaţiu de manevră ţărilor pentru a-şi negocia traseele de ajustare cu Comisia Europeană în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani dacă adoptă reforme şi investiţii.
De asemenea, sunt prevăzute ţinte comune de reducere pentru a se asigura că ajustările nu sunt amânate. Ţările care depăşesc limita datoriei trebuie să îşi reducă datoria cu un punct procentual în fiecare an atunci când aceasta depăşeşte 90% din PIB şi cu jumătate de punct dacă nu atinge acel nivel.
Aşadar, statele cu un deficit de 3% vor trebui să-l corecteze în continuare până la 1,5% pentru a avea o rezervă la care să poate recurge în vremuri de criză.
Comisia Europeană va monitoriza dacă ţările respectă calea de ajustare şi poate depune o plângere dacă nu este cazul.
Sursa: www.economica.net