Deficitul extins de cont curent și erodarea competitivității sunt principalele provocări macroeconomice ale României, potrivit raportului de țară privind semestrul european publicat de Comisia Europeană la 24 mai.
În conformitate cu recomandările generale pentru toate statele membre ale UE, Comisia a încurajat România să continue consolidarea fiscală și să iasă din procedura de deficit excesiv, să lichideze măsurile de sprijin pentru energie în vigoare până la sfârșitul anului 2023 și să păstreze investițiile publice finanțate la nivel național și să asigure absorbția efectivă a granturilor din cadrul mecanismului de reziliență (RRF) și a altor fonduri UE.
O a doua recomandare se referă la consolidarea capacității administrative pentru a permite o punere în aplicare continuă, rapidă și constantă a planului de redresare și de reziliență. În cele din urmă, CE a recomandat României să reducă dependența de combustibilii fosili și să accelereze tranziția către o energie curată.
CE și-a exprimat îngrijorarea legată de punerea în aplicare a mecanismului de reziliență în România. Punerea în aplicare a planului de redresare și de reziliență al României este în curs de desfășurare, recunoaște raportul, adăugând că „există riscuri de întârzieri semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a planului din cauza guvernanței slabe și a capacității limitate a administrației publice”.
Comisia și-a îndulcit previziunile privind îndatorarea României, în conformitate cu scenariul său de consolidare fiscală schițat în cadrul recentelor previziuni de iarnă. Aceasta se așteaptă ca raportul datorie publică/PIB să ajungă la 65% în zece ani (în 2033), față de 72,7% prognozat pentru orizontul de zece ani în cadrul ediției de anul trecut a Semestrului european. În consecință, riscurile la adresa sustenabilității fiscale au fost menținute la un nivel „scăzut”, în timp ce riscurile pe termen mediu au fost revizuite în scădere de la „ridicat” la „mediu”.
În continuare, consolidarea fiscală ar trebui să fie principalul instrument de reducere a dezechilibrelor externe ale României. Deficitele externe ale României sunt nesustenabile pe termen mediu și lung, se arată în raport.
Comisia a remarcat că finanțarea deficitului extern a fost stabilă până în prezent, deoarece fundamentele solide ale României (niveluri scăzute ale datoriei globale, sistem bancar robust) continuă să liniștească investitorii. Dar un context global volatil și condițiile de finanțare stricte în economiile dezvoltate prezintă riscuri pentru perspective. În plus, România ar trebui să abordeze dezechilibrele externe, având în vedere, de asemenea, reducerea importantă a transferurilor UE la sfârșitul perioadei de aplicare a planului de redresare și de reziliență (RRP).
În ceea ce privește competitivitatea, persistă atât problemele legate de costuri, cât și cele care nu țin de costuri. Costul unitar nominal al forței de muncă a crescut cu 6,2 % în 2022 (și cu 10,1 % din 2019), în timp ce rata de schimb efectivă reală (IAPC deflatată) s-a apreciat cu 2,2 %. Progresele înregistrate de politici în abordarea deteriorării competitivității au fost insuficiente. În 2022, progresele înregistrate în cadrul RRP în ceea ce privește transportul durabil, digitalizarea, lupta împotriva corupției și educația au contribuit la combaterea unora dintre problemele de competitivitate care nu țin de costuri, dar mai sunt multe de făcut, potrivit raportului semestrial al CE.
Alte constatări relevante ale raportului
1. Gestionarea deșeurilor municipale și ratele de reciclare sunt în urma mediei UE27. România depozitează preponderent deșeurile municipale, dar produce, de asemenea, mult mai puține deșeuri municipale în comparație cu alte țări europene: 302 kg pe cap de locuitor, cu peste 40% mai puțin în comparație cu media UE27. Chiar și așa, România a depozitat mai multe deșeuri municipale pe cap de locuitor decât media UE27. Aceasta a depozitat 75,5% din deșeurile municipale, o rată de peste trei ori mai mare decât media UE de 23% (rezultând 225 kg de deșeuri pe cap de locuitor, față de aproximativ 125 în UE27). Rata de reciclare nu a înregistrat progrese semnificative în România în ultimii 5 ani (de la 13,4% în 2016 la 11,3% în 2021).
2. Ratele de inovare și cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt cu mult sub media UE27. România este un „inovator emergent” cu cele mai slabe performanțe în materie de inovare din UE. Conform Tabloului de bord european al inovării din 2022, performanța României în materie de inovare reprezintă doar 50 % din media inovatorilor emergenți, iar decalajul dintre performanța României și cea a UE se adâncește.
3. Structura veniturilor bugetare arată contribuții scăzute la impozitul pe muncă și chiar mai mici la impozitul pe capital. Ca pondere în PIB, impozitele pe muncă sunt de 12,1% în România – puțin peste jumătate din ponderea de 20,9% din UE27. Impozitul pe venit este aproximativ plat, iar acest lucru generează provocări, subliniază raportul. O cotă de impozitare relativ ridicată pentru persoanele cu salarii mici poate reduce cererea de forță de muncă pentru lucrătorii slab calificați. Progresivitatea limitată a sistemului fiscal contribuie, de asemenea, la capacitatea redusă a sistemului de impozitare și de prestații de a redistribui veniturile.
Separat, impozitele pe capital în România reprezintă doar 4% din PIB – mai puțin de jumătate din media de 8,5% din UE27. În special, doar impozitele pe consum se apropie de media UE27: 10,4% în România, față de 11,2% în UE27. Acest lucru se întâmplă în ciuda decalajului mult mai mare al TVA (colectare) în România.
Sursa – www.romania-insider.com
