În urma alegerilor legislative din Franța, care au consemnat înfrângerea partidului de extremă dreapta Adunarea Națională și au dus la un parlament în care nicio formațiune nu deține majoritatea mandatelor, aliații președintelui Emmanuel Macron speră să fructifice şi să îndrepte situația în avantajul lor, scrie Politico.
Chiar dacă Noul Front Popular, NFP, un conglomerat de stânga și de extremă stânga, împreună cu ecologiști și comuniști, au câștigat cele mai multe locuri în legislativ- 188, distanța este enormă până la pragul majorității, de 289 de mandate.
Astfel, centriștii lui Macron au număr de 161 de mandate, iar marele perdant, Adunarea Națională a lui Marine Le Pen și Jordan Bardella, 142 de mandate. Iar republicanii (Les Republicains, LR), au strâns 48 de mandate, visul contestatului președinte Eric Ciotti de a face o alianță cu Adunarea Națională pentru un nou guvern s-a spulberat.
În aceste condiții, oamenii președintelui cred că o cale de depășire a impasului, ar fi să provoace destrămarea NFP, deja fragmentat de agendele diferite ale liderilor săi.
Noul Front Popular a câștigat alegerile, dar nu are majoritate și vorbește pe mai multe voci
În contextul politic, Noul Front Popular s-a agregat în jurul unei platforme politice stabilite în grabă, după ce Emmanuel Macron a convocat alegerile anticipate.
Iar Jean-Luc Melenchon, șeful formațiunii Franța Nesupusă (extremă stânga), este, probabil, figura cea mai proeminentă. Acest politician de 72 de de ani, fost socialist, are o agendă pro-migrație și este acuzat de antisemitism și de simpatii pro-Hamas. Și-a propus, între altele, controlul prețurilor, creșterea salariului minim și taxarea averilor.
În acest sens, mai mulți membri ai NFP îl consideră drept „o durere de cap” dar adaugă, pe de altă parte, că nu are nicio șansă de a fi propus prim-ministru, așa cum își dorește.
De altfel, Melenchon a fost primul lider politic care a reacționat după rezultatele alegerilor, când a declarat că „președintele Republici trebuie să invite Noul Front Popular la guvernare”.
În prezent, în timp ce liderul Franței Nesupuse și apropiații săi exclud orice coaliție cu forțele de centru sau centru-dreapta, în NFP există și lideri moderați, care au altă viziune.
În opinia sa, socialistul Raphaël Glucksmann, care a condus campania de succes a partidului său în alegerile europarlamentare, a afirmat că rezultatele scrutinului legislativ impun sfârșitul „politicii de confruntare”.
Macron și aliații săi se bazează pe destrămarea Noului Front Popular
În contextul dat, președintele francez pare să fi optat pentru a lăsa să curgă situația în favoarea sa, mizând pe incapacitatea NFP de a conveni asupra unei propuneri de premier într-un timp rezonabil.
El a respins demisia înaintată după alegeri de premierul Gabriel Attal, cerându-i acestuia să rămână în funcție „pentru stabilitatea țării”.
În plus, mai multe persoane din interiorul partidului „Renașterea”, al lui Macron, așteaptă, la rândul lor, dezagregarea NFP.
În afirmaţiile sale, „Fără Franța Nesupusă, stânga are mai puține mandate decât noi, iar noi suntem înaintea Adunării Naționale”, a declarat un oficial din formațiunea prezidențială.
Însă, o colaborare între centriști și stânga politică, fără partidul lui Melenchon, pare teoretic posibilă.
Un astfel de deznodământ, deocamdată ipotetic, nu ar reprezenta sfârșitul problemelor pentru Emmanuel Macron.
Președintele francez este contestat în propriul partid din cauza convocării alegerilor anticipate
În urma acestor măsuri care au creat tensiune, decizia președintelui francez de a risca viitorul formațiunii sale în alegeri anticipate i-a antagonizat pe mulți dintre aliații lui Macron, inclusiv pe fostul premier Edouard Philippe – care are ambiții prezidențiale – și pe prim-ministrul Gabriel Attal.
Concret, acesta din urmă a recunoscut la televiziune că șeful statului nu l-a consultat în prealabil, înainte de anunța scrutinul anticipat.
Încă din timpul campaniei electorale, Edouard Philippe l-a acuzat pe Macron că a „ucis coaliția de guvernare” și a cerut crearea unei noi majorități parlamentare.
Practic, duminică, aliații președintelui au constatat cu furie sau cu resemnare că au pierdut peste 70 de mandate de deputat, comparativ cu distribuția din vechiul Parlament.
În concluzie, liderul de la Elysee nu mai poate candida pentru un nou mandat în anul 2027. Este, probabil, adevărat că nu sunt prea mulți aliați ai săi dispuși să-și sacrifice viitorul politic pentru stabilitatea prezentului cu Emmanuel Macron președinte.
Chiar dacă acesta reușește să numească un nou prim-ministru centrist, nu se întrevede sfârșitul suferinței, estimează Politico.
Partidele din opoziție vor avea ocazia să răstoarne guvernul la fiecare lege mai importantă, iar haosul va domni în continuare în forul legislativ, conchide sursa citată.
Sursa: www.antena3.ro