CCR: Viciul de neconstituţionalitate al unei ordonanţe nu poate fi acoperit prin aprobarea acesteia de către Parlament

„Aceste autorităţi sunt prevăzute la art.116-117 şi art.120-123 din Constituţie, fiind, deci, instituţii fundamentale ale statului. (…) Măsurile prevăzute la art.2 şi art.3 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă sunt de natură a afecta regimul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. Curtea reţine faptul că art.2 prevede o reducere a numărului total de posturi şi, printr-o normă de trimitere cuprinsă în acelaşi text, interpretul normei află la care dintre autorităţile publice se referă această reducere şi care este nivelul procentual al acestei reduceri”, se spune în document.

De asemenea, Curtea arată că nu se definesc criterii pentru a opera reducerea cu 4% a posturilor ocupate la anumite ministere – nota finală de la Anexa nr.2 la ordonanţa de urgenţă menţionând, lapidar, că ‘ordonatorii principali de credite ai instituţiilor prevăzute în prezenta anexă stabilesc numărul de posturi care se reduc în aparatul propriu şi/sau în instituţiile şi autorităţile din subordine, sub autoritate, în coordonare sau finanţate prin bugetul acestora, în conformitate cu analizele proprii, astfel încât să reflecte reducerea cu 4% a numărului total de posturi ocupate’.

„Aşadar, ordonatorii principali de credite, în mod discreţionar, pot desfiinţa posturi ocupate, din moment ce actul normativ criticat nu prevede criterii/ condiţii în acest sens. De altfel, atunci când s-au desfiinţat posturi ocupate au fost menţionate explicit şi criterii avute în vedere pentru încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu ale personalului. (…) O atare reducere este de natură să afecteze capacitatea administrativă şi funcţionarea autorităţilor publice şi prin elementul discreţionar care intervine în luarea deciziei de desfiinţare a anumitor posturi. De asemenea, în mod evident, este afectată structura organizatorică şi numărul personalului în funcţie ale acestor instituţii fundamentale ale statului”, apreciază judecătorii CCR.

Curtea mai reţine că ori de câte ori au fost operate măsuri de reducere a personalului aflat în funcţie, aceasta s-a făcut prin lege.

În privinţa art.5 din ordonanţă, Curtea a constatat că acesta este de natură a afecta regimul autorităţilor publice locale cu referire directă la autonomia locală, principiu care guvernează acest regim.

„În aceste condiţii, autorizarea prealabilă dată de către Guvern este o ingerinţă în desfăşurarea activităţii autorităţilor publice locale, acestea neputând dispune ocuparea posturilor vacante prin concurs/ examen chiar dacă se încadrează în plafonul aprobat al cheltuielilor de personal”, se mai subliniază în motivare.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata