În cadrul unei analize, Comisia Europeană a subliniat că stabilirea salariului minim este o procedură delicată. În acest sens, Executivul comunitar subliniază că modificarea salariului minim în România este decisă de Guvern „pe baze discreţionare”.
Astfel, Salariul minim legal este fixat de Guvern după negocieri consultative cu sindicatele şi patronatele. Nivelul salariului minim este revizuit în fiecare an, în luna ianuarie. Totuși, sunt posibile şi ajustări ad-hoc în timpul anului.
În afirmaţiile sale, „Atunci când decide o majorare, Guvernul utilizează o gamă largă de indicatori macroeconomici (inflaţie, salarii, productivitate şi evoluţia generală a pieţei muncii), dar nu urmează o formulă clară”, subliniază Executivul comunitar.
De asemenea, autoritatea europeană spune că există riscuri şi beneficii ale unor majorări semnificative ale salariului minim. Potrivit Executivului, salariul minim protejează muncitorii cu putere scăzută de negociere. Totodată, poate reduce sărăcia persoanelor angajate în câmpul muncii.
Obiectivul salariului minim este creşterea veniturilor şi productivităţii muncii şi să îmbunătăţească bunăstarea muncitorilor aflaţi la capătul de jos al distribuţiei veniturilor şi, în acelaşi timp, să reducă inegalităţile, subliniază autoritatea europeană.
Totuși, ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia, susține Comisia Europeană.
„În acelaşi timp, salariul minim ar putea să nu fie cel mai eficient instrument pentru a reduce inegalitatea şi sărăcia. El tinde să fie un instrument slab concentrat pentru acest scop şi susţine mai degrabă indivizii decât gospodăriile şi acoperă numai persoanele angajate”, transmite Executivul comunitar.
Angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedieri
În contextul muncii, analiza arată că majorările salariale excesive ar putea avea efecte negative asupra gradului de ocupare. În anumite contexte, angajatorii ar putea răspunde la majorarea salariului minim prin concedierea celor mai puţin productivi angajaţi.
În plus, există și riscul ca majorările prea mari ale salariului minim să diminueze stimulentele pentru muncitori de a-şi îmbunătăţi competenţele, potrivit analizei.
La nivel macro-economic, majorări mari ale salariului minim ar putea contribui la deteriorarea dezechilibrelor externe, imediat printr-o absorbţie crescută. În timp, pot duce la pierderi la capitolul competitivitate a costurilor.
Acest lucru este valabil în special în ţările cu putere mică de negociere colectivă, cum este România, spune Comisia Europeană.
Aşadar, „În aceste cazuri, unii economişti susţin că procesul de stabilire a salariului minim ar trebui luat, cel puţin parţial, din mâinile politicienilor şi fie delegarea sa către experţi independenţi, fie utilizarea unei formule matematice, cum este în prezent cazul în Franţa şi Ţările de Jos”, arată analiza.
Sursa: www.capital.ro
