Ce soluţii se impun pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene?

– În deplin acord cu reprezentanţii Fondului Monetar International (FMI) care se arată îngrijoraţi de ritmul în care România reuşeşte sa absoarbă fonduri europene, consultanţii şi beneficiarii de finanţări nerambursabile trag semnale de alarmă cu privire la nenumăratele piedici pe care le întâmpină în derularea proiectelor europene.

Principala frână în demararea execuţiei proiectelor de care se plâng, în unanimitate, beneficiarii o reprezintă dificultatea accesării împrumuturilor bancare pentru acoperirea cofinanţării.

Băncile sunt foarte reticente în acordarea creditelor, cerând garanţii greu de acoperit atunci când ai nevoie de un împrumut de 100.000 de euro. Statul nu se implică real în oferirea unui sprijin pentru garantarea creditelor necesare absorbirii de fonduri europene. Are programe precum Prima Casa, Primul Siloz, dar pentru cei care doresc să investească în economie nu. Există acel Fond de Garantare pentru IMM-uri dar este foarte scump şi dificil de lucrat cu acesta. Este ca şi cum te-ai scărpina la urechea stângă cu mâna dreaptă”, ne-a relatat Daniel Raţă, acţionar al firmei de consultanţă Addvances SRL Iaşi.

De aceeaşi părere este şi directorul de dezvoltare al SC Avensa Consulting SRL Iaşi, Cristian Damian, care ridică problema relaţiei greoaie dintre bănci şi fondul de garantare al statului. „Chiar dacă obţii scrisoarea de garantare, problemele sunt încă departe de a fi rezolvate, întrucât Fondul cere instituirea unor provizioane în contul sumei garantate, fapt pe care băncile îl acceptă mai greu. Mai mult, băncile solicită şi garanţii suplimentare întrucât Fondul acoperă cel mult 80% din sumă”, ne-a dezvăluit Cristian Damian, directorul de dezvoltare al SC Avensa Consulting SRL Iaşi.

A existat şi problema imposibilităţii garantării cu investiţia ce urmează a fi realizată, guvernul anulând recent, printr-o ordonanţă, această prevedere. „Chiar şi aşa, băncile au propriile politici de creditare, care nu cred că se vor relaxa prea curând”, este de părere Damian.

 

Scutirea de TVA pentru fluidizarea achiziţiilor publice

O altă problemă care afectează beneficiarii de fonduri europene este renunţarea la sistemul scutirii de TVA pentru achiziţiile din cadrul proiectului, ceea ce duce la blocarea unor sume importante de bani, pentru o perioadă de cel puţin jumătate de an, cât durează decontul de TVA, în sistemul român de finanţe.

„Până în 2007, pe fondurile de preaderare, exista un model de scutire de TVA destul de bun prin care obţineam de la Finanţe o adeverinţă de scutire pe baza căreia furnizorul de echipamente cu care eram în relaţie contractuală îmi emitea factura fără TVA. De trei ani încoace nu mai beneficien de acest mecanism ceea ce duce la blocarea inutilă a unor sume importante de bani, în special acum de când s-a majorat TVA”, ne-a mai spus Daniel Raţă.

Acesta a sugerat autorităţilor române organizarea unei agenţii pentru TVA, după modelul celor din Ungaria şi Polonia. „În momentul în care avem o achiziţie publică, agenţia virează TVA-ul direct în contul Finanţelor fără a mai exista circuitul acesta, beneficiarul plăteşte TVA la stat pentru ca statul să-l dea înapoi după jumătate de an”, a exemplificat acţionarul Addvances SRL.


Inacceptabil: evaluarea proiectelor s-a prelungit la un an de zile

Consultanţii sancţionează, în acelaşi timp, perioadele foarte lungi de evaluare a proiectelor, ceea ce duce la abandonarea multor investiţii care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltarea economică a României.

„Perioadele de evaluarea au crescut din ce în ce mai mult, astfel că de la şase luni s-a ajuns la 12 luni din momentul aplicării până la afişarea rezultatelor. Este inacceptabil de mult pentru beneficiar să aştepte atât, de aceea unii dintre ei îşi pierd interesul, preferând să facă investiţiile din bani proprii. Vă daţi seama că un utilaj se perimează ca şi performanţă dacă se amână atât de mult achiziţia, întrucât tehnologia avansează an de an”, ne-a explicat Cristian Damian.

„Beneficiarul are numai obligaţii, iar autorităţile, doar drepturi”

Odată semnat contractul de finanţare, problemele abia încep. Termenele de virare a prefinanţărilor şi de rambursare a tranşelor intermediare se prelungesc până la 90 – 150 de zile faţă de termenul maxim de 45 de zile prevazut de contractul de finantare.

„Contractele nu sunt echitabile, întrucât singurul raspunzator pentru implementarea proiectului este beneficiarul, iar Autorităţile Contractante nu au niciun fel de obligaţii. Nu există penalizări pentru întârzierea rambursării sau prefinanţării, nu există nici măcar termenul în care se va face rambursarea tranşei finale sau a TVA-lui. Beneficiarul are numai obligaţii, iar autorităţile doar drepturi”, ne-a precizat Daniel Raţă.

Mai mult autorităţile îşi  rezervă dreptul de a rezilia contractul dacă statul are probleme financiare fără a se preciza indicatorii care dovedesc acest lucru.

 

Uniformizarea procedurilor pentru toate programele de finanţare

De asemenea, specialiştii se arată indignaţi de faptul că fiecare autoritate contractantă, în speţă ministerele, şi-a fixat propriile reguli şi proceduri de implementare a fondurilor europene pe care le gestionează.

Autorităţile contractante ar trebui să se aşeze la aceeaşi masă şi să uniformizeze procedurile. În prezent, procedurile de achiziţie diferă de la un program la altul. Nu mai ştii ce să aplici, OG nr. 34 privind achiziţiile publice sau Acordul de principiu pe care ţi-l dă Ministerul de Finanţe. Dacă vine un control DLAF, te întreabă de ce nu ai aplicat legislaţia. Nimeni nu spune clar, printr-o decizie guvernamentală, ce să aplicăm”, ne-a mai dezvăluit acţionarul Addvances SRL.

 

Citește și
1 Comentariu
  1. ticu spune

    Asa este.Sint citeva masuri simple care ar trebui luate.Pacat.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata