Ceasuri de şemineu sau de diligenţă şi un cadran solar în filigran, printre obiectele-bijuterii expuse la MNIR

Ceasuri de șemineu cu cele trei Grații care arată ora, ceasuri de diligență rezistente la șocuri, un cadran solar lucrat în filigran și ceasuri pandantiv delicate, pentru doamne, se numără printre obiectele expuse la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) până în ultima zi a lunii august.

Acestea fac parte din expoziția temporară „Genio Gallico. Ceasuri istorice franceze din colecții muzeale românești”, care a fost vernisată miercuri, la MNIR, în prezența ambasadorului Franței la București, Francois Saint-Paul. Gazda ambasadorului a fost Ernest Oberlander-Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României, care a amintit că aceasta nu este singura expoziție de ceasuri găzduită de muzeu, proiectul fiind demarat în urmă cu doi ani. De data aceasta, accentul este pus pe ceasurile lucrate de artiștii francezi ai vremii.

Cele 69 de obiecte aflate în expoziție sunt o amintire a faptului că ceasul în urmă cu câteva secole era privit ca o bijuterie, un obiect de mobilier sau pur și simplu ca o avere.

Ambasadorul Franței a subliniat, la vernisaj, că aceste ceasuri expuse la București sunt excepționale atât din punctul de vedere tehnic, cât și simbolic. „Aceste ceasuri sunt supraviețuitorii istoriei zbuciumate a României”, a afirmat Francois Saint-Paul. La rândul său, directorul Muzeului de Istorie a spus că obiectele sunt și o mărturie asupra condiției societății române în secolele XVIII și XIX.

În expoziția dedicată orologeriei franceze publicul poate admira piese încadrate cronologic în secolele XVIII-XIX, semnate de importanți ceasornicari francezi, Abraham-Louis Breguet, Julien Le Roy, Charles Oudin, aparținând MNIR și partenerilor sau colaboratorilor Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova, Muzeul Național Peleș, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Cotroceni, Muzeul Municipiului București. Obiectele variază de la delicatele ceasuri pandantiv pentru doamne la ceasurile de buzunar, până la masivele ceasuri de șemineu, de obicei decorate cu siluete sau flori, pendula de salon, ceasuri pătrate de voiaj și ceasuri de diligență, rotunde și rezistente la șocuri.

Expoziția este deschisă la Muzeul Național de Istorie a României în perioada 23 iulie — 31 august și poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10,00 — 18,00.

Evenimentul se desfășoară sub patronajul Ministerului Culturii.

Industria de ceasuri din Franța a început relativ devreme, dezvoltându-se armonios, atât din punctul de vedere tehnic, cât și ca rafinament. Ținând pasul cu descoperirile fizice și matematice care pot fi aplicate în orologerie pentru a obține instrumente de măsurat timpul mai performante și cu o acuratețe mai mare, Franța rămâne însă ‘casa‘ celor pentru care rafinamentul piesei bate calitățile tehnice. Introducerea emailului în decorarea carcaselor (secolul XVII) reprezintă un nou prilej pentru ca meșterii francezi să-și probeze talentul, simțul artistic și, nu în ultimul rând, fantezia. Alături de Paris, Besanconul a fost „inima și sufletul orologeriei franceze”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata