Colecţie de ii cu ciupag roşu de acum 100 de ani, la Muzeul de Etnografie din Târgu Mureş

Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș deține o colecție impresionantă de cămăși cu ciupag roșu – partea iei de la brâu în sus, care are cusături deosebite – specifică portului popular cu trup vânăt din zona Mureșului, care a fost adunată chiar de către Aurel Filimon, cel care a întemeiat primul muzeu la Târgu Mureș, în 1934.

Unul dintre cele mai reprezentative exemplare ale acestei colecții, denumită ‘cămeșa cu ciupag roșu’, poate fi admirată în cadrul Expoziției ‘Dantele transilvănene’ realizată la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș de către specialiștii Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

‘Cămeșa cu ciupag este specifică zonei Mureșului, dar și Câmpiei Transilvaniei — este o cămașă femeiască specifică portului popular cu trup vânăt, al catrinței cu trup vânăt. Cămașa provine din colecțiile lui Aurel Filimon, cel care a întemeiat colecțiile etnografice mureșene, fondatorul Muzeului din Târgu Mureș, în 1934. Valoarea acestei cămăși este foarte mare. Având în vedere că Aurel Filimon a întemeiat Muzeul la 1934, putem să presupunem că vechimea cămășii este de peste 100 de ani. Este realizată dintr-o pânză de bumbac, țesută la război, în casă, din patru foi, ornamentată cu ciupag în față. Ornamentul este realizat și în crețul de la gât, care ține trupul cămășii. La fel, avem un decor pe mânecă la șirul peste cot realizat în alt punct de coasere, în punctul pe scris, și decorul care marchează cheițele de pe mânecă. Încrețuri mai avem și la volanul cămășii și pe brățara cămășii’, a declarat muzeograful Livia Marc.

Ciupagul iei este realizat din încrețurile care ornamentează cămașa în partea cea mai vizibilă, întrucât în anotimpul mai rece femeia purta un pieptar, iar astfel părțile cele mai vizibile erau ornamentate cu aceste cusături cu diferite motive.

‘În cazul de față ornamentul reprezintă coarnele berbecului realizate cu fir de arnici de culoare roșie. În colecție mai avem și o cămașă cu ciupag de culoare neagră, specifică văduvelor. În rest, cămășile din colecția noastră sunt cu cuipag de culoare roșie. În general cămășile vechi sunt din in, dar aici, în Ardeal, avem colecții de cămăși din cânepă și din bumbac, cele mai vechi sunt din cânepă. Ulterior au fost țesute și cu fir de bumbac’, a spus Livia Marc.

‘Portul specific femeilor mureșene este compus din cămașă, catrințe, poale, brâu și tindeul de cap, care era de culoare albă, ornamentat pe margini cu motive geometrice. La catrința cu trup vânăt broderia este în partea de jos, dispusă în registru compact. Nicio catrință nu seamănă cu cealaltă, fiecare are alt decor, alte motive, doar trupul catrinței este același. La fel și cămășile, nicio cămașă nu seamănă una cu cealaltă, fiecare cămașă având decorul ei, ornamentul ei, chiar și punctul de coasere diferă. Pe o cămașă putem întâlni trei, șase puncte de coasere — peste fire, în încreț, brodat în încreț, depinde de cât de vrednică era femeia care o cosea. Femeile erau discrete, foarte harnice și voiau să își arate măiestria, fiecare dorea să aibă o cămașă nouă mai ales de Paști și atunci ținea în mod deosebit să fie altfel cealaltă’, a precizat muzeograful.

În Expoziția ‘Dantele transilvănene’ de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Târgu Mureș, alături de cămașa cu ciupag roșu și portul cu trup vânăt se află și un port popular de pe Valea Târnavei Mici, care prezintă, în contrast, un port în care predomină albul și negrul, o cămașă cu șire și cu altițe, cu un decor în față, într-un registru cu broderie aurie din fir auriu pe fond negru.

‘Șurțul din față, care este negru, are un decor cu fir metalic asemănător cu cel de pe cămașă și poale cu cipcă. Dantela de pe volanul cămășii este una mai specială, realizată pe voal. Este o dantelă brodată pe voal, cu motive florale. Este realizată după introducerea în comerț a voalului industrial, astfel pe voalul industrial se brodau diferite motive, după care voalul era decupat și rămânea doar broderia. Cămașa este specifică Târnavelor, este pentru o femeie măritată și pentru cele mai în vârstă atunci când se poartă baticul pe cap și predomină albul și negrul’, a mai precizat Livia Marc. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)