Comisia Europeană arată că România nu şi-a făcut temele

Raportul de monitorizare prezentat marţi (23 martie 2010) de Comisia Europeană, departe de a aduce constatări sau comentarii noi în ceea ce priveşte progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, surprinde prin tonul aparent blând la adresa nerealizărilor, se arată într-un comunicat al Transparency International România.

Transparency International România constată ”cu profundă îngrijorare faptul că, pentru a patra perioadă consecutivă de raportare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), România nu a înregistrat evoluţii reale în ceea ce priveşte reformarea sistemului judiciar sau în lupta anticorupţie”. Singurele elemente de progres reţinute de raportul Comisiei sunt pur statistice sau descriptive, însă nici de această dată nu există o evaluare a impactului măsurilor adoptate sau propuse, se arată în comunicat.

Mai mult decât atât, simpla bifare a unor condamnări în cazuri de corupţie nu face decât să arate că intervenţiile se concentrează mai curând pe cazuri punctuale decât pe măsuri sistemice de securizare a sistemului anticorupţie, subliniază comunicatul. Concluziile raportului CE din acest an indică o situaţie asemănătoare cu cea înregistrată de România în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2009, în care, pentru prima dată din 2002, România nu a mai înregistrat nicio îmbunătăţire în rezultatele obţinute în lupta împotriva corupţiei.

„Autorităţile de la Bucureşti, indiferent de culoarea lor politică, răspund criticilor formulate în procesul de monitorizare cu măsuri lipsite de conţinut şi de impact. De aceea, cu toate că au fost adoptate măsuri legislative semnificative de la instituirea MCV, efectivitatea şi impactul acestora nu au fost încă dovedite pe deplin în practică”, afirmă Transparency International România.

Potrivit comunicatului, un caz emblematic în această privinţă este Legea 52/2003 privind transparenţa decizională a cărei nerespectare a dus la deficienţe majore în procesul de adoptarea a noilor Coduri. Abordarea netransparentă a procesului decizional a produs „consecinţe similare” şi în ceea ce priveşte legea salarizări unitare, legea pensiilor sau legea educaţiei, ori în procesul de elaborare şi adoptare a bugetelor locale. Lipsa consultărilor la nivelul societăţii în privinţa unor proiecte cu efecte majore asupra interacţiunilor şi structurilor din societate a dus de aceea la adoptarea unor acte care încă trebuie să-şi dovedească oportunitatea şi adecvarea la realităţile României.

Transparency International România a arătat în repetate rânduri că „perpetuarea acestei stări de provizorat în ceea ce priveşte eficacitatea luptei împotriva corupţiei a condus la vulnerabilizarea excesivă a tuturor pilonilor de integritate, inclusiv a celor nou creaţi sub presiunea clauzei de salvgardare”, se arată în comunicat.

Potrivit documentului, menţinerea MCV ”este de natură să genereze progrese în reformarea sistemului judiciar şi în lupta anticorupţie numai în măsura în care el va fi însoţit de un mecanism de evaluare a impactului măsurilor adoptate”. Lipsa unui asemenea mecanism are ca efect mai degrabă perpetuarea şi amplificarea situaţiilor de neconformitate decât reducerea vulnerabilităţilor care afectează sistemul naţional de integritate.

Transparency International România recomandă autorităţilor de la Bucureşti să abordeze lupta anticorupţie din perspectiva aplicării de măsuri sistematice şi coerente care să aibă impact real din punctul de vedere al politicilor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata