Coexistența Româno-Maghiară în Județul Covasna
În județul Covasna, românii și maghiarii trăiesc împreună de generații, dezvoltând o comunitate diversă și unită. Această conviețuire a dus la un schimb cultural semnificativ, fiecare grup păstrându-și tradițiile și obiceiurile.
Demografia Regiunii
Cu o populație de aproape 200.000 de locuitori, dintre care 75% sunt maghiari sau secui, județul Covasna se remarcă printr-o comunitate muncitoare care a influențat profund viața locală prin contribuțiile sale culturale și sociale.
Patrimoniul Cultural
Regiunea este bogată în monumente istorice și muzee reprezentative. Biserica romano-catolică din Ghelința, inclusă în patrimoniul UNESCO, datează din secolul al XIII-lea și este renumită pentru frescele sale vechi (1330-1340) ce ilustrează legendele Sfântului Ladislau. De asemenea, tavanul bisericii prezintă casete renascentiste realizate în 1628.
Muzeele locale precum Muzeul Etnografic din Cernat sau Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe oferă vizitatorilor o privire asupra istoriei și tradițiilor comunităților maghiare.
Pelerinaje Anuale la Capela Perko
Pe muntele Perko din Sânzieni se află o capelă construită în secolul al XII-lea, considerată una dintre cele mai vechi lacașuri de cult din zonă. În fiecare an pe 20 august are loc un pelerinaj dedicat zilei Sfântului Istvan (Ștefan), atragând mii de participanți.
Cetatea Balvanyos: Legende și Istorie
Stațiunea Balvanyos este protejată de ruinele unei cetățui medievale ce datează din secolul al XII-lea. Construcția este asociată cu ritualuri păgâne iar numele său provine din termenul maghiar „balvany”, care semnifică idol. Ruinele cetățuii au fost subiecte ale săpături arheologice unde s-au descoperit artefacte precum mărgele şi sulițe.
Furnal Bodvaj: O Pagină Din Istoria Revoluției
În apropierea localității Bătănii Mici se aflăm furnalului Bodvaj unde au fost turnate primele tunuri pentru Revoluția din 1848 sub conducerea artileristului Gabor Aron. Un singur tun a supraviețuit până astazi fiind expus la Muzeul Național Secuiesc.
Acest muzeu nu doar că aduce omagiu istoriei locale dar include şi o colecție etnografică valoroasă ce reflecta obiceiurile comunităților maghiare prin exponate precum un car de nuntã traditional si case specifice zonei Armâşeni-Ciuc datând încă din anul 1767.
Monument Dedicat Maghiarilor Din Toată Lumea
La Moacșa s-a ridicat recent un monument dedicat maghiarilor de pretutindeni pe deal cunoscut sub numele „Pivnița Uriașului”. Drumul spre vârful dealului este marcat cu porți secuiești iar monumentul central realizat din lemn simbolizează unitatea culturalã a acestei comunitãți diverse.
Descoperiri culturale în județul Covasna: Tradiții, meșteșuguri și atracții turistice
Oferte turistice unice în inima Transilvaniei
Județul Covasna se remarcă printr-o bogată moștenire culturală, evidențiată de numele orașelor, comunelor și satelor care sunt gravate pe monumente locale. Anual, regiunea găzduiește „Galopiada secuiască”, o competiție hipică ce atrage mii de vizitatori din țară și străinătate.
Muzeul etnografic din Cernat: O fereastră către tradițiile locale
La câteva kilometri distanță de Moacșa, localitatea Cernat adăpostește un muzeu etnografic în aer liber fondat în 1974 de pedagogul Haszmann Pal. Acesta reunește mii de obiecte din satele din jur, inclusiv mobilă tradițională, țesături și porți monumentale. Vizitatorii pot explora o colecție variată de monumente funerare sculptate din piatră și lemn, precum și o expoziție dedicată mașinilor agricole.
Porțile secuiești: Simbol al identității culturale
Porțile tradiționale continuă să fie un element distinctiv al județului Covasna. La intrarea fiecărei localități cu populație majoritar maghiară se află câte o poartă secuiască. În zona Sfântu Gheorghe, autoritățile locale au implementat programul „Porți secuiești” pentru a revitaliza tradițiile populare și a sublinia specificitatea etnică a regiunii. Acest program oferă subvenții pentru restaurarea porților vechi sau construirea unor noi exemplare.
Cea mai mare poartă secuiască din lume este situată la intrarea în Turia; aceasta are dimensiuni impresionante – 9 metri în înățime și 15,6 metri lățime – fiind inclusa în Cartea Recordurilor.
Patrimoniu arhitectural: Conacele nobilimii maghiare
Covasna este cunoscut pentru cele aproape 200 de castele și conace care au aparținut nobilimii maghiare. Multe dintre acestea au fost revendicate şi retrocedate urmaşilor foştilor proprietari. Deși unele cl edifici istorice sunt într-o stare precară, altele au fost reabilitate cu succes şi integrate în circuitul turistic.
Meșteșugurile tradiționale păstrate cu grijă
Muzeul breslelor din Târgu Secuiesc ilustrează meșteșugurile specifice zonei printr-o colecție diversificată ce include obiecte folosite odinioară de pantofari, tâmplari sau olari. Fiecare sat avea specializări proprii; spre exemplu Chiuruş era renumit pentru sitarii săi iar Ghelinţa pentru șindrila produsului local.
Chiar dacă multe dintre aceste meșteșuguri s-au pierdut odată cu timpul, unele familii continuând să practice meserii tradiţionale adaptate pieţei moderne; la Târgu Secuiesc se fabricăm încă cahle iar la Harale dogarii produc acum articole contemporane precum chiuvete ecologice din lemn.
Personalități marcante ale comunităților maghiare
Printre figurile importante originare din judeţul Covasna se numără Gheorghe Doja (Dozsa Gyorgy), lider al răscoalei țărănești din 1514; pictorul Barabas Miklos (1810-1898) şi Korosi Csoma Sandor (1784-1842), creator al primului dicţionar englez-tibetan.
Promovarea patrimoniului cultural online
Pentru a evidenția frumusețea regiunii dar şi obiceiurile sale specifice Consiliile Judeţene Covasna şi Harghita au lansat site-ul „Comorile Ţinutului Secuiesc”. Platforma oferind vizitatorilor posibilitatea explorării virtuale a celor mai reprezentative obiective istorice prin panorame sferice interactive disponibile pe www.virtualisszekelyfold.ro.
