Constantin Niţă: România va exporta gaze numai după ce producţia internă va acoperi consumul naţional

AGERPRES: Şi putem face acest lucru?

Constantin Niţă: Da, prin diverse formule. Aceasta presupune ca Trangaz şi Transelectrica să-şi planifice investiţiile astfel încât în 2-3 ani să putem face acest lucru. Am finalizat conducta Iaşi-Ungheni, care trebuie extinsă spre Chişinău. Avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene, întrucât investiţia numai pe partea românească este de 110 milioane de euro, inclusiv staţia de compresare, la fel şi pe partea moldavă. Deci există nevoie de fonduri pentru această interconectare cap-coadă, adică de la Iaşi la Chişinău.

La electricitate sunt în discuţii studii de fezabilitate. Acum studiem posibilitatea de a realiza o staţie back-to-back la Vulcăneşti, pentru a putea vinde 500-600 de MW în bandă, dar şi aceasta nu se poate facem mai devreme de un an şi necesită o investiţie de 60-65 milioane de euro.

AGERPRES: În legătură cu relaţiile energetice cu Rusia, în ce termeni discutăm cu ei şi ce ne dorim să obţinem la următoarele discuţii?

Constantin Niţă: În termeni staţionari. Nu putem spune că progresăm. Dorinţa noastră este să dezvoltăm relaţia cu Rusia. Gazprom este o companie puternică şi ne dorim să avem o colaborare mult mai bună. Ne interesează conducta Piteşti-Pancevo, care este foarte importantă, ne interesează colaborări privind importurile de gaze, depozitarea de gaze, iar lucrul acesta va trebui discutat foarte atent cu partenerii ruşi.

AGERPRES: Se discută pe temele acestea de mai bine de 10 ani şi s-a tot dorit importul direct sau scăderea preţului de import. Avem cel mai mare preţ la gazele ruseşti din Europa. Ce putem face pentru a scădea preţul un pic?

Constantin Niţă: Preţul în Europa este destul de mare în momentul de faţă. În Republica Moldova este de peste 500 de dolari mia de metri cubi, deci un pic mai mare decât la noi. Problema este că relaţiile politice între România şi Rusia nu au fost în măsură să dea o relaţie economică solidă între companiile din cele două ţări. Probabil că trebuie o nouă reaşezare a acestor relaţii şi, aşa cum majoritatea companiilor din UE au contracte, au colaborări cu societăţi din Rusia, nu văd de ce noi nu am putea avea. Sperăm ca anul acesta să putem să ne aşezăm la masă şi să discutăm o colaborare pentru viitor.

AGERPRES: În legătură cu problema accizei de 7 eurocenţi la benzină şi motorină, s-a făcut vreun calcul cu privire la impactul acestei măsuri asupra preţului final la pompă?

Constantin Niţă: Dacă transformăm Departamentul pentru Energie în Ministerul de Finanţe, pot să răspund la întrebare. Întrebarea trebuie pusă Ministerului Finanţelor, pentru că ei se ocupă de taxe, accize, impozite.

AGERPRES: Dar companiile petroliere nu au discutat şi cu dumneavoastră pe această temă?

Constantin Niţă: Nu, ele trebuie să discute cu Ministerul de Finanţe. Noi suntem preocupaţi de probleme de investiţii, de colaborări, de parteneriate, de producţie.

AGERPRES: Atunci spuneţi-mi cum vor arăta de anul viitor redevenţele petroliere?

Constantin Niţă: Nici această chestiune nu o stabilim noi, este în atribuţiile Agenţiei pentru Resurse Minerale, care tot cu Ministerul Finanţelor trebuie să găsească cele mai bune soluţii. Aceasta nu înseamnă că Departamentul pentru Energie nu va participa la aceste discuţii. Vom participa şi ne vom spune un punct de vedere. Dar în momentul de faţă nu avem un punct de vedere clar cu privire la aceste redevenţe. Cu siguranţă ele trebuie rediscutate şi reaşezate într-o marjă în care statul român să poată să câştige.

AGERPRES: În acest moment sunt prea mici?

Constantin Niţă: Da, din punctul meu de vedere, da. Aici trebuie să facem o departajare între resursele care sunt acum exploatate şi cele care urmează să fie exploatate. La fel şi resursele onshore şi cele offshore, nu poţi să pui aceeaşi redevenţă pentru o exploatare terestră şi pentru una în Marea Neagră, care necesită investiţii foarte mari. Trebuie un echilibru între ce plăteşte investitorul şi ce trebuie să câştige statul.

AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte gazele de şist, aveţi în vedere o departajare în legislaţie a acestei categorii de resurse?

Constantin Niţă: Probabil că da, această chestiune va trebui reglată în acest an, la fel şi cu exploatările gazelor offshore, va trebui cumva să aducem câteva modificări în legislaţie. Dar noi suntem ca în povestea cu drobul de sare, nu ştim dacă avem gaze de şist şi facem foarte multe comentarii pe această temă. Uitaţi-vă în Polonia, companiile au investit enorm în gazele de şist şi au ajuns la concluzia că nu există astfel de resurse. La fel şi în România, întâi să vedem dacă ele există şi apoi să ne gândim cum să le exploatăm.

AGERPRES: Se mai fac reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau mergem pe planul B, adică facem un singur reactor?

Constantin Niţă: Eu nu ştiu cine a fost cu planul B, eu n-am avut niciodată un plan B. Eu n-am avut decât un singur plan, reactoarele 3 şi 4. Şi asta a fost propunerea foarte clară în discuţiile cu diverşi investitori. Povestitori că facem numai unul… să fim serioşi! Deci negocierile evoluează foarte bine, sunt foarte mulţumit de modul în care partenerul chinez discută cu noi şi am încredere că această firmă serioasă şi puternică din China va face aceste obiective.

AGERPRES: Tehnologia va rămâne cea stabilită, de tip CANDU?

Constantin Niţă: Normal, nici nu s-a pus vreodată problema unei alte tehnologii.

AGERPRES: Şi chinezii vor asigura întreaga investiţie? Totalul era estimat la 6,4 miliarde de euro.

Constantin Niţă: După ultimele studii, da. Şi ei îşi fac evaluările lor şi vom vedea care este suma finală. Sigur că şi partea română vine cu un anumit bagaj de resurse: terenuri, apa grea, anumite construcţii, care totalizează peste un miliard de euro. Deci vom vedea cum vom finaliza această discuţie. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata