Comisia Națională de Strategie și Prognoză a revizuit în scădere la 7,4%, de la 8%, estimarea de inflație pentru sfârșitul acestui an, pe fondul unei reduceri mai ample decât se aștepta a cotațiilor internaționale la petrol și bunuri energetice.
„Reducerea mai amplă decât se anticipase anterior a cotațiilor internaționale pentru petrol, precum și pentru bunurile energetice, a impus o corecție în scădere, vizibilă în special pentru inflația de la sfârșitul anului 2023. Astfel, estimarea creșterii prețurilor de consum în decembrie 2023 față de decembrie 2022 s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, de la 8,0% la 7,4% (modificarea mediei anuale este nesemnificativă, de 0,1 puncte procentuale). În perspectivă, previziunile se mențin, cu excepția anului 2024, unde influențele statistice din corecțiile rezultate pentru anul în curs sunt influențate de corecțiile rezultate”, se arată în Prognoza pe termen mediu 2023-2026, versiunea de primăvară.
Deficitul de cont curent a fost estimat a fi corectat în anul curent cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca urmare a reducerii deficitului balanței comerciale de bunuri, precum și a creșterii excedentului pentru balanța de servicii. Scenariul de primăvară păstrează neschimbate estimările din versiunile din toamna anului 2022 și iarna anului 2023 privind evoluția produsului intern brut, operând ajustări în sens descendent în ceea ce privește inflația pentru anul curent și la nivelul anului următor.
Citeste si:
Potrivit CNSP, avansul economic prevăzut pentru 2023, de 2,8%, este considerat unul prudent, pe fondul unei inflații încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de o bună comportare a serviciilor, care ar putea conduce ulterior la îmbunătățirea estimărilor. Pe ansamblu, construcțiile și serviciile vor avea performanțe în anul în curs, având creșteri revizuite în sens ascendent față de prognoza anterioară (+0,8 și, respectiv, +0,4 puncte procentuale), dar contribuția lor pozitivă va fi diminuată de industrie, afectată de disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare și de o cerere externă moderată.
„Trebuie remarcat dinamismul lucrărilor de construcții pentru care se estimează o creștere a VAB (valoarea adăugată brută, n.r.) de 7%, susținută în special de componenta construcțiilor inginerești stimulată de absorbția fondurilor europene. Pentru agricultură, se prognozează, în condiții climatice favorabile acestui sector , o creștere de 10,6%, după ce în anul precedent producția a scăzut considerabil, din cauza secetei pedologice”, se arată în document.
Pe de altă parte, activitatea industrială se va reduce sub impactul prețurilor încă ridicate la energie electrică și gaze, sectoarele energo-intensive înregistrând contracții ale activității și în acest an. În acest context, a avut loc o revizuire negativă a prognozei anterioare cu 0,8 puncte procentuale, respectiv de la o creștere de 0,6% la o reducere de 0,2% în scenariul actual.
Pe partea cererii, consumul privat va urma o dinamică moderată (+2,7%), în conformitate cu estimările anterioare, având în vedere că efectul inflaționist va fi mai intens în prima jumătate a anului. În ceea ce privește formarea brută de capital fix, ținând cont de dinamismul lucrărilor de construcții, rata de creștere a fost majorată la 6,8% (+0,6 puncte procentuale față de prognoza din iarna 2023).
Astfel, rata investițiilor va ajunge la 25,5% din PIB, asigurând premisele pentru trecerea la un nou model evolutiv bazat pe investiții, comentează CNSP. Pe termen mediu, rata anuală de creștere a produsului intern brut este estimată la 4,8% în intervalul 2024-2026, cu un vârf de 5% în 2025.
Pe partea de ofertă, se așteaptă ca sectorul industrial să intre într-un proces de redresare, odată cu atenuarea șocurilor, fiind preconizată o creștere medie anuală de 4,4%.
„Atragerea și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene din PNRR și din Cadrul Financiar Multianual vor face din construcții cel mai dinamic sector, cu o creștere medie anuală de 9,2% și unul dintre principalii susținători ai dezvoltării economiei. Pentru servicii se așteaptă o creștere medie anuală de 4,6%, iar domeniile cu valoare adăugată ridicată vor juca un rol esențial în evoluția acestora”, se arată în prognoza publicată de instituția de specialitate.
În ceea ce privește partea de cerere, formarea brută de capital fix (+8,4%) va reprezenta principalul factor de impulsionare a activității economice, având în vedere accelerarea investițiilor publice și private în domeniile prioritare, cu finanțare din PNRR. Rezultatul se va materializa într-o îmbunătățire semnificativă a ratei investițiilor (peste 25% în PIB). În același timp, consumul privat este așteptat să evolueze la o rată medie (+4,7%) mai mică decât cea a produsului intern brut. Exportul net își va menține contribuția negativă pe întreaga perioadă de prognoză, înregistrând o tendință de scădere treptată, până la 0,5 puncte procentuale în 2026.
Potrivit CNSP, riscurile au devenit mai echilibrate în ultimele luni, dar incertitudinile induse de situația geopolitică tensionată fac ca perspectivele pe termen mediu să fie vulnerabile, pe măsură ce economia mondială se ajustează după șocurile din 2020-2022 și recentele turbulențe din sectorul financiar. Preocupările legate de recesiune prevalează în continuare, iar inflația s-ar putea dovedi mai persistentă decât se așteaptă, ceea ce ar putea determina continuarea înăspririi politicii monetare.
„O escaladare a războiului din Ucraina ar putea declanșa reînnoirea crizei energetice în Europa, deși riscul de aprovizionare cu energie este scăzut. O posibilă segmentare a piețelor financiare, comerciale și de mărfuri din blocurile regionale ar putea duce la un nou val de întreruperi ale producției și la prețuri mai mari pentru bunurile comercializate la nivel mondial, cu efecte de propagare la nivel mondial prin intermediul lanțurilor de aprovizionare”, se arată în previziunile de primăvară.
Sursa – www.romaniajournal.ro
