Cultivarea ciupercilor în România este un domeniu cu multe oportunităţi, având în vedere explozia consumului de ciuperci în ultimii ani. Nu puţine sunt însă provocările cu care confruntă cultivatorii de ciuperci de la no, scrie agrointel.ro.
Astfel, deşi Champignon este soiul cel mai bine vândut pe piaţa internă, producătorii sunt dependenţi de compostul din import. Din Ungaria, mai exact.
O mare parte din piaţă internă este controlată de marii producători de ciuperci din România. ”Sunt afaceri începute acum mulţi ani şi foarte solide. Mai sunt şi importurile destul de mari, însă eu estimez că mai există loc şi pentru micii producători de ciuperci”, a declarat Răzvan Tinca, consultant în afaceri cu ciuperci.
Potrivit specialistului în cultivarea ciupercilor, cea mai mare pondere o au acum ciupercile Champignon: ”Toată lumea ştie că definiţia ciupercii implică să aibă pălărie şi picior, iar cele Champignon arată exact aşa, ceea ce le asigură o cerere mare şi vânzări bune. Din aceste motive, majoritatea celor care au investit într-o afacere cu ciuperci au optat pentru acest soi, iar abia recent au început antreprenorii să ia în considerare şi alte soiuri, aşa cum este Pleurotus”.
Provocarea supremă a afacerilor cu ciuperci o reprezintă compostul. Spre exemplu, în România nu există nici un producător de compost pentru Champignon, aşa că toate cantităţile sunt importate din Ungaria. De altfel, vecinii noştri au deja o tradiţie în producţia de ciuperci şi, în mediul rural, majoritatea familiilor maghiare au propria ciupercărie în gospodărie.
Pentru români, acesta rămâne însă doar un vis pentru căla noi nu există nici un producător intensiv de compost de calitate.
”Dacă eşti în Constanţa şi vrei să produci ciuperci Champignon, costul transportării compostului te lasă fără profit. Din acelaşi motiv nu este rentabil nici să cumperi doar câte două-trei tone de compost”, explică Tinca.
El nu crede că se va încumeta cineva prea curând să pună bazele unei afaceri cu compost de Champignon în România. Motivul: materia primă este greu de găsit.
”Un compost de calitate este esenţial pentru cultura ciupercilor. Cel din Ungaria este ideal pentru că ei îl produc din gunoi de cal, iar la noi nu prea mai găseşti aşa ceva colectat. Mai merge şi cu gunoi de pui de găină, dar trebuie ca păsările să fie hrănite într-un anume fel. Mai mult, este nevoie ca sursele de materii prime să fie în proximitatea punctului de lucru”, mai spune ciupercarul.
Cei care au ”mirosit” disperarea ciupercarilor români au fost olandezii. În Vrancea, la Năneşti, ei au înfiinţat prima fabrică de compost din România. Totuşi, din aceleaşi cauze enunţate şi de Tinca, investitorii străini produc doar compost pentru cultura de ciuperci Pleurotus. În fapt, este vorba de o asociere de tip „joint venture“ cu Cooperativa Agricolă Compostar din Vrancea, cea care furnizează şi materia primă pentru fabrică.
”În ultimii ani, cultivarea ciupercilor Champignon a devenit tot mai puţin profitabilă. Compostul a rămas la acealaşi preţ în euro, în timp ce kilogramul de ciuperci s-a ieftinit, carburanţii s-au scumpit, energia la fel. Dacă se va continua în acest ritm, va fi tot mai dificil pentru producătorii români să facă faţă importurilor”, apreciază Răzvan Tinca.