În precizările sale, ‘Trebuie să fim lucizi astăzi cu privire la faptul că Europa noastră poate muri’, a declarat el într-un discurs despre viitorul Uniunii Europene, la Universitatea Sorbona, considerat a fi intrarea sa în campanie pentru alegerile europarlamentare, înaintea cărora partidul prezidenţial este cotat de sondaje mult în urma Adunării Naţionale (RN, extrema dreaptă).
În plus, ‘Aceasta depinde numai şi numai de alegerile noastre, dar aceste alegeri trebuie făcute acum’, pentru că ‘la orizontul viitorului deceniu (…) riscul este imens de a fi fragilizaţi, chiar marginalizaţi’, a afirmat el în faţa a 500 de invitaţi, printre care ambasadorii celorlalte 26 de state ale UE, studenţi, cercetători şi întreg guvernul francez.
În contextul securităţii, preşedintele Macron a vorbit despre o Europă ‘în situaţie de încercuire’ în faţa marilor puteri şi a considerat că valorile ‘democraţiei liberale’ europene sunt ‘din ce în ce mai criticate şi contestate’.
Mai mult, ‘Riscul este ca Europa să cunoască un declin şi începem să vedem deja acest lucru în ciuda tuturor eforturilor noastre’, a avertizat el, pledând pentru o ‘Europă puternică’, care ‘se face respectată’, ‘îşi asigură securitatea’ şi îşi recâştigă ‘autonomia strategică’.
Într-un context geopolitic complicat de războiul din Ucraina, Macron a cerut UE să îşi întărească apărarea în cadrul NATO, evocând în trecere posibilitatea dotării cu un scut antirachetă.
Practic, el a anunţat că va invita toate statele UE să construiască un ‘concept strategic’ de ‘apărare europeană credibilă’, a chemat Uniunea să îşi întărească industria de apărare şi a pledat pentru un ‘împrumut european’ – subiect tabu mai ales în Germania – pentru investiţii în armament.
Astfel, ‘Nu există apărare fără o industrie de apărare (…) Avem decenii de sub-investiţii. Trebuie să producem mai mult, mai rapid şi trebuie să producem ca europeni’, a pledat el. UE ‘trebuie să arate că nu este niciodată un vasal al Statelor Unite şi că ştie cum să vorbească cu toate celelalte regiuni ale lumii’, a adăugat el.
În planul politico-economic, preşedintele Macron a cerut o ‘revizuire’ a politicii comerciale a UE, ‘apărându-ne interesele’ în faţa practicilor comerciale chineze şi americane.
În viziunea sa, ‘Nu poate merge aşa dacă suntem singurii din lume care respectă regulile comerciale aşa cum au foste ele scrise acum 15 ani, dacă chinezii, americanii nu le mai respectă şi îşi subvenţionează sectoarele critice’, a declarat el.
În acest sens, Emmanuel Macron a chemat de asemenea Uniunea Europeană să recâştige ‘controlul frontierelor’ sale şi ‘să îl asume’, şi a propus ‘o structură politică’ la nivelul UE care să permită luarea de decizii pe ‘subiectele de imigraţie, luptă împotriva criminalităţii organizate, terorism, luptă contra traficului de droguri sau infracţionalităţii cibernetice’.
Politic, discursul lui Macron este considerat a fi o intrare în campanie a preşedintelui francez, în contextul în care, în sondaje, tabăra sa continuă să se afle mult în urma Adunării Naţionale.
În urma unui sondaj Opinionway privitor la alegerile pentru PE din 9 iunie, publicat vineri, lista majorităţii prezidenţiale este cotată cu 19% din intenţiile de vot, mult în spatele RN (29%) şi înaintea listei socialiştilor (12%).
Iar palatul Elysée a respins însă orice tactică electoralistă, afirmând că preşedintele îşi propune să ‘influenţeze agenda’ viitoarei Comisii Europene care va rezulta după alegeri.
Din datele unui sondaj Elabe publicat joi, procentul de 57% dintre francezi consideră însă că preşedintele lor nu a avut o ‘influenţă reală’ asupra UE începând din anul 2017.
Sursa: www.economica.net
