Identificarea cazurilor de mamă-surogat în dosarul de trafic cu ovule umane
Procurorii DIICOT au descoperit până în prezent 12 cazuri de mame-surogat implicate într-un scandal legat de traficul cu ovule umane, care are ca punct central Spitalul Athena din Timișoara, administrat de cetățeanul grec Giatras Kostantinos.
Audieri și nașteri
Conform unui comunicat emis de DIICOT, dintre cele 12 mame-surogat identificate, șapte au fost audiate. Acestea provin din România, Ungaria și Slovacia. Dintre ele, două au născut câte un copil fiecare, care au fost imediat predați părinților biologici.
Beneficiarii acestor servicii sunt atât români cât și străini din țări precum Ungaria și Norvegia.
Compensații financiare pentru mamele purtătoare
În unele situații, mamele purtătoare au declarat că au primit sume între 1.000 și 1.500 lei lunar pentru a acoperi cheltuielile legate de sarcină. De asemenea, personalul medical a recrutat tinere donatoare de ovocite oferindu-le aproximativ 300 euro pentru fiecare procedură efectuată.
DIICOT subliniază că legislația română nu reglementează utilizarea mamelor surogat în cadrul reproducerii asistate medicale; Ministerul Sănătății nu a fost informat despre astfel de practici pe teritoriul țării.
Rețineri și acuzații grave
Vineri dimineața, procurorii DIICOT l-au reținut pe Giatras Kostantinos împreună cu medicul Pappa Charikleia. Alți doi medici români se află sub control judiciar.
Giatras Kostantinos este acuzat că a constituit un grup infracțional organizat destinat traficului ilicit cu celule umane. În calitate de administrator al SC Athena Hospital SA și specialist în obstetrică-ginecologie specializat în fertilizare in vitro, el ar fi orchestrat proceduri ilegale prin intermediul unor acorduri financiare între medici și paciente sau donatoare.
Proceduri ilegale la spital
Procurorii susțin că activitatea medicală desfășurată la spital includea inseminări in vitro utilizând mame purtătoare fără aprobările necesare din partea Agenției Naționale de Transplant sau respectarea normelor Ministerului Sănătății. Documentele semnate erau sumare iar persoanele implicate erau direcționate către notari publici pentru redactarea declarațiilor notariale prin care renunțau la orice pretenție materială privind sarcina sau copilul născut.
Cuplurile beneficiare semnau declarații notariale prin care acceptau fertilizarea in vitro și recunoșteau copiii rezultati ca fiind ai lor naturali.
Medicii reținuți vor fi prezentați Tribunalului Timiș cu propunerea arestării preventive pentru o perioadă inițială de 30 zile.
