Dosar Referendum: DNA cere închisoare cu suspendare pentru cei doi inculpaţi care şi-au recunoscut vinovăţia

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au solicitat vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) condamnarea la închisoare cu suspendare a lui Marius şi Simona Preduţ, cei doi inculpaţi din dosarul „Referendum” care şi-au recunoscut vinovăţia.

Marius şi Simona Preduţ nu au fost prezenţi în sala de judecată, ei fiind reprezentaţi de avocaţi.

Avocatul lui Marius Preduţ a cerut ca acesta să fie doar amendat de instanţă, având în vedere că el şi-a recunoscut faptele.

Ca circumstanţe atenuante, avocatul a invocat faptul că Marius Preduţ „a fost instigat şi constrâns” să fraudeze listele electorale de către conducerea localităţii unde acesta domiciliază.

De asemenea, avocatul a mai spus că nivelul slab de instruire din mediul rural şi necunoaşterea legii favorizează acest gen de infracţiune.

Marius şi Simona Preduţ au fost membri în Biroul Electoral al secţiei de votare 105 în oraşul Piatra Olt, ei fiind acuzaţi de săvârşirea infracţiunilor de falsificare prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot.

Instanţa a amânat pentru luni, 27 ianuarie, pronunţarea sentinţei pentru cei doi.

La termenul din 10 ianuarie, magistraţii i-au întrebat pe cei 75 de inculpaţi din acest dosar, inclusiv pe vicepremierul Liviu Dragnea, judecat pentru fraudarea referendumului, dacă îşi recunosc vinovăţia. Doar doi Marius şi Simona Preduţ au răspuns afirmativ, ei putând beneficia astfel de reducerea pedepselor cu o treime.

Tot la ultimul termen, judecătorii au respins două solicitări depuse anterior de Liviu Dragnea prin care acesta cerea retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale şi separarea cazului său de cel al celorlalţi 74 de inculpaţi.

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale”, arată DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, mai precizează DNA.  (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata