Dumbravă (CSM): Trebuie adoptată cât mai urgent o nouă lege în domeniul reţinerii datelor

Judecătorul Horațius Dumbravă, membru CSM, a declarat marți, că trebuie adoptat cât mai urgent posibil un nou act normativ în domeniul reținerii datelor, deoarece, după ce Legea „Big Brother” a fost declarată neconstituțională, rămân aspecte nelămurite care pot avea consecințe asupra funcționării sistemului judiciar și în materia respectării drepturilor și libertăților omului.

„Din experiența practică, multe infracțiuni grave — de omor, de tâlhărie — au fost descoperite cu ajutorul Legii „Big Brother”, multe dintre aceste cauze fiind în pericol în ce privește aprecierea probelor. CCR trebuia să motiveze și în cazul organelor de urmărire penală de ce nu e bună legea sau ce anume se menține. Acum e vorba de un vid legislativ, cu atât mai mult cu cât art. 152 din Codul de procedură penală a rămas în vigoare — așadar, obligația Guvernului, a Parlamentului este ca de urgență să găsească formula legislativă pentru a umple golul legislativ”, a afirmat Dumbravă.

Horațius Dumbravă a precizat că sunt cazuri în care s-au dat autorizări și au fost prinși infractori prin legea ‘Big Brother’, adăugând că pe lângă dreptul la viața privată a celor supuși reținerii datelor trebuie luat în calcul și dreptul victimelor infracțiunilor la integritate corporală și psihică, chiar la viață, „lucru pe care CCR nu l-a analizat, deși trebuia”.

El consideră că este important de clarificat ce se întâmplă cu cauzele deja aflate pe rolul instanțelor sau la organele de urmărire penală privind datele stocate și reținute în vedere utilizării lor, adică autorizate de judecător anterior datei de 4 aprilie 2014.

„CCR nu răspunde acestei chestiuni, rămânând instanțelor să aprecieze asupra acestor date stocate, reținute și utilizate ca probe. Problema nu e deloc simplă pentru că rațiunile care au stat la baza admiterii excepțiilor de neconstituționalitate din dosarele Judecătoriei Constanța și Târgoviște cu care a fost sesizată CCR pot fi multiplicate la cele peste 12.000 de dosare în care judecătorii au admis solicitările organelor de urmărire penală, dosare care fie se află la procurori, fie pe rolul instanțelor. Logica ce a stat la baza excepțiilor de la cele două judecătorii, Constanța și Târgoviște, logică reținută de decizia CCR, este asemănătoare pentru toate dosarele aflate în lucru, adică se presupune că dispozițiile Legii 82/2012 au încălcat drepturile la viață privată, dreptul la corespondență și libertatea de exprimare. Rămâne să vedem cum se va contura practica judecătorească, însă problema nu e de ignorat, ea putând genera dificultăți la nivelul de apreciere în ceea ce privește probele și, la urmă, a vinovăției sau nevinovăției inculpaților din aceste dosare, fiind vorba de un număr uriaș de dosare penale”, a mai spus Dumbravă.

Judecătorul susține că CCR a avut ca preocupare doar faptul că organele de informații aveau acces și utilizau datele fără control judecătoresc.

„Se spune explicit în decizie că nu era cazul organelor de urmărire penală care aveau autorizarea judecătorului prin Codul de procedura penală. Or, dacă în ce privește partea cu organele de informații și accesul și utilizarea decizia e corectă și se manifestă prezervarea statului de drept, nu la fel este în cazul organelor de urmărire penală pentru care se recunoaște implicit că au fost garanții de apărare a drepturilor prin faptul că autorizarea judecătorului era dată în fiecare caz, după analiza cererii. Nicio instituție, niciun organ al statului român, inclusiv cele cu atribuții în domeniul securității naționale, nu se poate sustrage unui control și autorizare a unui organ independent, acesta fiind justiția, prin judecători, altfel putem ajunge în domeniul arbitrariului și abuzului, după cum corect își justifică decizia și CCR”, a explicat acesta.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata