Dunărea a depăşit cu 10 centimetri cota istorică din 2006

Dunărea a depăşit la Brăila cu 10 centimetri cota istorică din 2006, luni, 5 iulie,  înregistrându-se 709 centimetri şi un de debit de 15.040 de metri cubi pe secundă, iar prognozele indică o creştere a nivelului fluviului de până la 733 de centimetri pe 9-10 iulie.

Apele fluviului înaintează pe zi ce trece în municipiu, inundând mare parte din clădirile aflate de pe faleza Dunării, zona liberă, portul, docurile, mai multe străzi care duc spre Dunăre, băncile şi aleile de promenadă de pe faleză, terasele aflate pe malul Dunării, precum şi pontoanele care făceau legătura cu restaurantele plutitoare.

Străzile Împăratul Traian, Danubiului şi Anghel Saligny sunt impracticabile, apa a înconjurat Căpitănia Portului, sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională, restaurantul „Marinarul”, a ajuns până la treptele Centrului de Dializă şi înaintează spre Moara „Violatos” şi patinoarul şi baza sportivă din Grădina Mare.

Pe o lungime de un kilometru din faleza Dunării există un dig de protecţie în calea apelor, format din peste 5.000 de saci de nisip, aşezaţi pe două-trei rânduri.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât, încă de săptămâna trecută, să oprească pomparea apei din zona Portului Brăila, în condiţiile în care se preconizează o creştere a nivelului Dunării până la 733 de centimetri, ceea ce va duce la inundarea în totalitate a falezei, zonei libere, a portului şi a docurilor.

În ceea ce priveşte sinistraţii evacuaţi din cele două cămine sociale de pe malul Dunării, unde apa a pătruns în locuinţele oamenilor, şi transportaţi în tabăra Lacu Sărat, primarul de Brăila, Aurel Simionescu, a dat asigurări că aceştia vor primi hrană în perioada cât se vor afla în adăpostul pregătit de primărie, iar casele unde aceştia locuiesc au fost baricadate şi vor fi păzite de poliţie, pentru a nu fi prădate de hoţi.

Problema cea mai sensibilă în ceea ce priveşte creşterea nivelului şi a debitului Dunării se găseşte în Insula Mare a Brăilei (IMB), unde Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă Brăila a conceput un plan de evacuare, în maximum 36 de ore, a celor peste 6.000 de locuitori, în situaţia în care digul ar ceda sub presiunea apelor sau Dunărea ar depăşi stăvilarul.

Echipe ale SC TCE 3 Brazi, arendaşul IMB, angajaţi ISU şi jandarmi lucrează la înălţarea digului cu saci de pământ şi intervin în regim de urgenţă în momentul în care apar grifoane, fenomen extrem de periculos, care poate duce la dărâmarea digului şi este consolidat în permanenţă cu saci de nisip şi pietriş.

Prefectul de Brăila, Dumitru Popa, a prezentat ambele scenarii gândite de Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă şi luate în calcul pentru evacuarea populaţiei, în cazul în care apa depăşeşte digul sau în situaţia în care digul cedează sub presiunea apelor.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Brăila, maior Ştefan Stoian, în localitatea Berteştii de Jos, unde fenomenul de remuu a făcut ca Dunărea să se verse în albia râului Călmăţui, şi la inundarea a 178 de hectare de păşuni şi 14 hectare de lucernă, a fost închis Drumul Comunal 15 Berteşti – Stăncuţa.

Dunărea nu reprezintă o ameninţare pentru digul Noianu – Chiscani, din localitatea Chiscani, care a fost consolidat anul trecut şi este considerat de specialişti cel mai rezistent din ţară, având în vedere că s-a aplicat în premieră o tehnologie modernă de consolidare.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata