Mai multe ţări au adoptat măsuri dure de reducere a cheltuielilor, dar mai mulţi economişti avertizează că ele pot afecta timida relansare a economiei care se profilează în Europa, scrie ziarul elveţian Le Temps.
Grecia, Portugalia, Spania, Franţa şi chiar Marea Britanie, iar mai recent Germania şi Italia au adoptat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor publice. Obiectivul acestor măsuri este echilibrarea finanţelor publice grevate de datorii şi deficite.
Reducerile de salarii şi îngheţarea angajărilor în sectorul public, creşterea vârstei de pensionare, majorarea TVA-ului, scăderea ajutoarelor sociale, creşterea impozitelor directe şi indirecte au ca scop limitarea cheltuielilor, dar şi mărirea veniturilor la buget.
În timp ce statele apără această ‘cură de slăbire’ considerată ca o etapă obligatorie, mai mulţi economişti pun în gardă asupra riscului de frânare, chiar stopare a creşterii care se profilează în Europa.
Chiar Fondul Monetar Internaţional (FMI), care în mod tradiţional este adeptul rigorii bugetare, le dă dreptate economiştilor respectivi. Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard, a declarat marţi pentru ziarul La Tribune că Grecia nu are altă opţiune, ea trebuie să adopte măsuri radicale.
Dar, a adăugat el, ‘celelalte ţări europene nu trebuie să facă exces de zel în ceea ce priveşte măsurile de austeritate’. Acestea pot să facă o ajustare mai progresivă şi să limiteze efectul negativ al consolidării bugetare pe termen scurt, potrivit lui Blanchard. Dominique Strauss-Kahn, directorul FMI, a declarat săptămâna trecută că ‘nu este absolut necesar ca în 2012 sau 2013, deficitul să fie de 3% din PIB, aşa cum cere Bruxellesul’.
‘Austeritatea duce la dezastru, a avertizat Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie. Ştim, de la Marea Depresiune din 1930, că nu aşa trebuie procedat.’ Acesta a afirmat sâmbătă, pentru ziarul Le Monde, că ‘Europa are nevoie de solidaritate, nu de austeritate care va duce la creşterea şomajului’.
Profesorul de economie de la Institutul de Înalte Studii Internaţionale (IHEID) din Geneva, Charles Wyplosz, afirmă că a început să se observe o relansare economică şi că austeritatea bugetară va arunca probabil Grecia, Spania şi celelalte ţări într-o recesiune profundă. ‘Va duce la scăderea veniturilor fiscale şi va agrava deficitul, a declarat acesta pentru ziarul Le Temps.
Dacă nu revine creşterea economică, deficitele bugetare se vor agrava şi incapacitatea de plată ar fi atunci inevitabilă.‘ Potrivit lui Charles Wyplosz, incapacitatea de plată a Greciei din ianuarie ar fi dus la evitarea actualei crize din zona euro. Un punct de vedere împărtăşit şi de William White, economist la OCDE. Într-un articol care va apărea săptămâna viitoare în L’Observateur, el cere statelor să-şi reconsidere decizia de a stopa planurile de relansare. El sugerează chiar că o restructurare a datoriei unor state ar avea efecte pozitive.
Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, consideră că UE şi ţările dezvoltate au nevoie de mai multă rigoare bugetară. Într-o scrisoare publicată marţi de Financial Times, el recomandă ca aceste ţări să se inspire din modelul Americii Latine, care a ieşit din greaua situaţie a datoriilor datorită creşterii economice.
În schimb, Arturo Bris, profesor la universitatea IMD din Lausanne, afirmă că ‘trebuie găsit un echilibru între salvarea relansării şi întoarcerea la stabilitatea financiară, care este baza indispensabilă a creşterii’.
‘Reducerile bugetare prevăzute rămân relativ modeste în raport cu PIB-ul. Impactul lor va fi deci redus. În schimb, majoritatea cheltuielilor sociale, precum indemnizaţiile de şomaj sau de sănătate, nu vor fi decât puţin afectate deoarece finanţarea lor se bazează pe sisteme de asigurări’, precizează acesta.