Din punct de vedere al dezvoltării urbane, “România are toate resursele pentru a deveni cel mai reprezentativ exemplu al conceptului de smart city în Europa de Est. Previziunile pentru 2024 în domeniul orașelor inteligente (smart city) în România ne arată că ne aflăm într-o perioadă de creștere și inovare, cu accent pe dezvoltarea durabilă și digitalizarea serviciilor publice. România traversează cea mai bună perioadă din punct de vedere al dezvoltării urbane – mixul oferit de sursele de finanțare, accesul tehnologie și expertiză locală alături de presiunea civică constituie rețeta accelerării proiectelor creativ-inteligente. Iar în contextul unui an electoral, aceste evoluții pot fi și mai pronunțate, deoarece inițiativele tehnologice și ecologice devin puncte centrale în agendele politice”, declară Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.
În viziunea acestuia, există câteva direcții principale prin care România poate avansa semnificativ în acest domeniu, astfel:
1. Accelerarea investițiilor în tehnologie
Pentru a-și consolida poziția, România trebuie să prioritizeze investițiile în tehnologii emergente care pot aduce transformări semnificative în gestionarea orașelor. Aceasta include tehnologii precum IoT (Internet of Things), AI (Inteligență Artificială), Big Data și 5G. Investițiile ar trebui să se concentreze pe modernizarea infrastructurii existente și pe implementarea de noi soluții care să facă orașele mai conectate, mai eficiente și mai receptive la nevoile cetățenilor.
2. Parteneriate strategice între stat și privat
Parteneriatele între sectorul public și cel privat sunt esențiale pentru dezvoltarea smart city. Prin colaborarea cu companii tehnologice, universități și organizații de cercetare, administrațiile locale pot accesa expertiza, tehnologiile și finanțarea necesare pentru proiecte ambițioase. Aceste parteneriate pot lua forma unor proiecte pilot care, dacă sunt reușite, pot fi scalate la nivel național sau regional.
3. Integrarea soluțiilor inovative în infrastructură
Integrarea soluțiilor inovative în infrastructura urbană este crucială pentru transformarea orașelor în comunități inteligente. Acest lucru implică managementul traficului, iluminatul public inteligent și c olectarea și analiza datelor.
Calitatea vieții românilor depinde de digitalizare
În acest an, digitalizarea va continua să fie un motor important pentru îmbunătățirea calității vieții în România. Soluțiile tehnologice care facilitează accesul la servicii de sănătate, educație, transport și administrație publică vor deveni mai accesibile și mai eficiente.
Iar, acest an electoral poate aduce oportunități semnificative pentru avansarea agendei smart city.
“În acest an electoral, mă aștept ca partidele politice să integreze în programele lor măsuri concrete pentru accelerarea digitalizării și pentru adresarea provocărilor specifice, cum ar fi inegalitățile digitale și securitatea cibernetică. Este posibil să vedem angajamente din partea candidaților pentru proiecte inovatoare care promovează transformarea digitală și sustenabilitatea. Este crucial ca aceste promisiuni să fie urmate de acțiuni concrete, cu o focalizare pe colaborarea între guvern, sectorul privat, comunități și organizații non-guvernamentale pentru a asigura implementarea eficientă a inițiativelor de smart city. Toate proiectele ar trebui corelate cu agenda surselor de finanțare – în acest an vor fi lansate sute de apeluri cu finanțări care pot fi accesate de primăriile și consiliile județene noastre. În acest sens, ARSC va lansa în perioada următoare Ghidul Alegătorului Smart – un manual despre ce este important pentru noi, pentru comunitățile noastre și, mai ales, la ce să fim atenți atunci când ne alegem primarii”, spune Eduard Dumitrașcu, președinte ARSC.
România, țara comunelor smart în 2024
În contextul digitalizării, cu exemple importante de comun inteligente, România poate deveni un reper în regiune privind conceptul de „smart village”, care câștigă tot mai mult teren la nivel local, mai afirmă președintele ARSC.
Astfel, “Această evoluție va fi susținută de programele naționale și europene de finanțare, precum și de inițiativele locale care vizează îmbunătățirea accesului la internet de mare viteză, digitalizarea serviciilor administrative și promovarea agriculturii inteligente. Aceste schimbări vor contribui la reducerea decalajului digital și economic dintre zonele urbane și cele rurale. Sigur, profitând de dinamica dezvoltării și accesul la resurse, cele mai multe inițiative vor fi în mediul periurban”, explică Eduard Dumitrașcu.
Smart înseamnă mai verde – focus pe Green Exchange
În opinia acestuia, pentru ca românii să trăiască într-un smart city sau un smart village, este nevoie ca poluarea să fie redusă și mediul înconjurător din ce în ce mai protejat. Ca parte din acest obiectiv, ARSC a lansat proiectul Green Exchange, prin care companiile pot calcula impactul lor asupra mediului și, implicit, pot compensa efectele amprentei CO2 prin achiziția de credite de carbon. Cu ajutorul acestora, firmele pot investi în proiecte green, cum ar fi proiecte de reîmpădurire, conservarea biodiversității sau construirea de facilități de captare și stocare a carbonului (CCS), pentru un mediu mai curat.
Asociaţia Română pentru Smart City este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată în 2016 cu scopul de a sprijini dezvoltarea oraşelor inteligente în România.
Sursa: www.economica.net