Efectele benefice ale alimentelor funcţionale

Alimentele funcţionale sunt acele alimente care, pe lângă principiile nutritive de bază, conţin substanţe active cu efecte benefice asupra sănătăţii, un exemplu în acest sens fiind bacteriile probiotice.

Potrivit prof. dr. Mircea Diculescu, specialist în gastroenterologie de la Institutul Fundeni, bacteriile probiotice sunt microorganisme vii, care, asociate unor alimente şi consumate în cantităţi semnificative, au efecte benefice asupra sănătăţii umane, contribuind la întărirea şi refacerea sistemului imunitar şi al echilibrului natural al organismului, iaurtul fiind cel mai bun exemplu în acest sens.

”Iaurturile probiotice pe care le găsim în magazine conţin un adaos de bacterii din speciile lactobacillus şi bifidobacterium. Bacteriile vii trebuie să fie în iaurt în cantităţi foarte mari, la un ordin de mărime de 10 la puterea a opta, dar fără să se înmulţească. Ele trebuie să fie rezistente la acţiunea sucului gastric, la acidul clorhidirc şi sărurile de bilirubină”, a spus prof. dr. Diculescu.

El a explicat că aceste bacterii interacţionează cu flora intestinală, ea însăşi un univers format din circa 100 de milioane de bacterii, din peste 400 de specii, cu rol bine definit asupra funcţionării tubului digestiv şi asupra echilibrului global al organismului nostru.

Când echilibrul natural al florei intestinale este alterat, pot apărea manifestări ale disconfortului gastro-intestinal şi pot fi afectate şi alte funcţii sau sisteme fiziologice, cum este sistemul imunitar, din acest motiv fiind indicat să consumăm regulat minimum o porţie din produsele lactate care conţin probiotice, pentru a ne bucura de efectul lor benefic asupra organismului.

Pe lângă probiotice, natura ne pune la îndemână şi alte categorii de alimente funcţionale, precum ovăzul, care este o sursă alimentară de fibră solubilă b-glucan şi contribuie la reducerea nivelului colesterolului, a adăugat specialistul.

Legumele fac şi ele parte din familia alimentelor funcţionale. Cele mai cunoscute sunt roşiile, care conţin licopen, un carotenoid primar cu efect antioxidant, ce poate contribui la reducerea riscului de cancer. Usturoiul este recunoscut pentru proprietăţile sale antibiotice, anti-hipertensive şi de reducere a nivelului de colesterol. Consumul frecvent de crucifere (conopidă, broccoli) este asociat cu un risc redus de cancer, datorită conţinutului relativ ridicat de glucozinolaţi.

Peştele conţine acizi graşi omega 3 şi omega 6, cu un rol recunoscut în sănătatea cardiovasculară. Prof. dr. Mircea Diculescu a subliniat că şi carnea de vită este un aliment funcţional, un acid gras potenţial anticancerigen, cunoscut sub numele de acid linoleic conjugat (CLA), fiind prima dată izolat din carnea de vită la grătar, în anul 1987.

Prof. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a subliniat că este necesară comunicarea corectă către consumatori a beneficiilor nutriţionale şi pentru sănătate ale alimentelor. El a precizat că instituţiile europene au decis, cu câţiva ani în urmă, să creeze un cadru reglementar care să impună criterii riguroase în acest domeniu.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata